Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică Strategia Naţională de Export a României 2011-2015

A- A A+
Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică Strategia Naţională de Export a României 2011-2015

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind Strategia Naţională de Export a României 2011-2015, potrivit căreia principalele sectoare strategice privind pieţele de export sunt: construcţiile de maşini, IT, mobilă şi confecţii.

În ceea ce priveşte construcţiile de maşini, sunt peste 50 de ţări din întreaga lume potenţiale pieţe de desfacere, între care Rusia şi China, Rusia pentru construcţii navale. Produsele şi serviciile IT au ca ţintă Orientul Mijlociu, Africa de Nord, statele membre UE şi Japonia, iar mobila pentru Rusia, ţările membre CIS, SUA, UK, Statele Arabe, UE.

Totodată, alte sectoare strategice sunt: confecţiile (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Japonia, SUA), încălţăminte (Rudia, ţările baltice, Israel, Cipru, Grecia, ţările scandinave), electronice (UE), turism rural (Japonia, SUA, Germania, Italia, Turcia, Austria, Franţa), agricultură ecologică (SUA, Eruopa, Japonia, Orientul Apropiat), vie-vin (Germania, Rusia, SUA), artizanat (Germania, Italia, Marea Britanie, Franţa, SUA) şi servicii profesionale (UE, SUA, ţările arabe).

„Oferta românească de export, desi s-a diversificat în perioada 2005-2009, are încă o capacitate limitată de adaptare la cerinţele cumpărătorilor de pe pieţele străine, dezvoltarea şi diversificarea produselor sunt scăzute, prin urmare strategia de export trebuie să nu se axeze numai pe evenimente promoţionale în afară sau pe operarea unei reţele de reprezentanţe comerciale pe pieţele străine şi să vizeze îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor de sprijin, în interior”, arată Strategia Naţională de Export a României 2011-2015.

De asemenea, potrivit documentului, punctele slabe ale ţării noastre sunt: productivitatea scăzută a muncii, un decalaj tehnologic general, lipsa de calificare necesară adaptării la nevoile curente şi emergente în ceea ce priveşte inovaţia şi activele necorporale, dar şi infrastructura pentru transport slabdezvoltată şi costul ridicat pentru infrastructura de telecomunicaţii.

Punctele tari menţionate sunt: resursele naturale bogate necesare pentru industria lemnului şi a mobilei, biodiversitatea şi condiţiile bune naturale şi de sol pentru agricultură şi agricultura ecologică, diversitatea culturală şi creativitatea, dar şi buna infrastructura de telecomunicaţii şi productivitate mare pentru companii de IT.

„Analiza SWOT a economiei româneşti, în comparaţie cu analiza SWOT 2005, arată că România continuă să pastreze avantaje competitive în ceea ce priveşte costul resurselor umane, dar rămân încă vulnerabilităţi importante. Apartenenţa la UE amplifică oportunităţile economice şi de export. Cu toate acestea, lipsa de capital social, situatia mediului de afaceri şi slabe abilităţi manageriale de a face faţă concurenţei bazate pe tendinţa de inovare şi noilor modele de afaceri sunt în continuare
un obstacol în calea performantelor globale la export”, se arată în proiectul citat.

În plus, ţara noastră va organiza în 2013 Congresul Internaţional al Vinului în România.

„Deşi România are o climă şi condiţii de sol excelente, exporturile de vinuri româneşti sunt modeste în comparaţie cu producţia, ca urmare a rezervelor limitate de soiuri de calitate, combinate cu lipsa de know-how şi cunoştinte specifice de marketing, şi cu lipsa de eficienţă a lanţului valoric (lipsa de coordonare între procesatori şi vinificatori – producători de struguri), ţara noastră este un exportator de vin cu tradiţie în domeniu dar potenţialul de export al varietăţilor nobile de calitate ridicată, îmbuteliate şi etichetate corespunzător rămâne limitat”, se arată în strategie.

În ierarhia destinaţiilor de export pe primele trei locuri se află Germania, Italia şi Franţa. În primele 20 de destinaţii ale exporturilor, ţările din afara UE cu potenţial semnificativ sunt: Turcia, Federaţia Rusă, Republica Moldova, Ucraina, RP Chineză, Kazahstan.

Într-un clasament al investitorilor străini după ţara de reşedinţă, în perioada 1991 – 2009, conduce Olanda (cu 3.584 firme şi 4,064 miliarde euro capital subscris), Austria (cu 5.602 firme şi 3,383 miliarde euro capital subscris), Germania (cu 17.110 firme şi 2,83 miliarde euro capital subscris), Franţa (cu 6.094 firme şi 2,198 miliarde euro capital subscris) şi Grecia (cu 4.697 firme şi 1,374 miliarde euro capital subscris). Clasificarea investitorilor după ţara de reşedinţă a capitalului subscris al firmelor cu participare străină, pe de o parte, ilustrează integrarea economic a României în Uniunea Europeană, şi pe de altă parte, interdependenţa dintre exporturi şi capitalul
străin direct atras de ţara noastră.

Sursa: NewsIn

Related Posts with Thumbnails