Publicat la 28 decembrie 2022.
ÎN ATENŢIA
CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
PUNCT DE VEDERE
LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MODIFICAREAŞI COMPLETAREA
UNOR ACTE NORMATIVE DIN DOMENIUL PENSIILOR DE SERVICIU
înaintat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
prin adresă nr.2639/DIB/19.12.2022 Consiliului Superior al Magistraturii
formulate de judecători din cadrul
conform tabelului anexat
În primul rând, subliniem faptul că necesitatea
îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul Național de
Redresare și Reziliență al României, în sensul promovării unei reforme în
privința pensiilor de serviciu, era cunoscută încă de la momentul depunerii la
Parlamentul României a proiectelor de acte normative privind „legile
justiției”.
Aceste legi ale justiţiei au fost adoptate cu o largă majoritate, Parlamentul
României reconfirmând actualele reguli aplicabile sistemului de pensii
ocupaționale în cadrul sistemului judiciar, cu minore amendate privind sfera
persoanelor beneficiare.
Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi
procurărilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.1102 din 16
noiembrie 2022 şi a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022.
La doar 3 zile de la
intrarea în vigoare a Legii nr.303/2022 este înaintat de către Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale prin adresă nr.2639/DIB/19.12.2022 Consiliului
Superior al Magistraturii un nou proiect
de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul
pensiilor de serviciu, printre care şi a dispoziţiilor art. 211 şi art. 213
din Legea nr.303/2022.
Repunerea în discuție, periodic, în
cazul de faţă la 3 zile după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2022, întotdeauna
în sens negativ a statutului judecătorilor şi procurorilor afectează în mod
direct cariera magistratului.
Mai mult, se agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii
și încărcăturii psihice a acestei funcții cu un efect final negativ asupra
calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
Din analiza art.I. şi II al Proiectului de lege prin care
se propune modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu,
printre care Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se
poate observa că prezintă lacune care conduc la discriminarea
între magistrații beneficiari ai dispozițiilor legale în vigoare până în acest
moment şi stabilesc în mod
arbitrar condiţii de vechime minimă numai în funcţia de judecător,
procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
Prin modul în care a fost redactat art. I şi II al proiectului prin care se propune
modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se creează mai multe diferenţieri de
tratament, astfel:
1.între judecătorii şi procurorii care
au intrat în magistratură pe baza vechimii
de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi judecătorii şi procurorii care
au intrat în magistratură urmare
absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii;
Dacă printre
criteriile obligatorii de participare la concursul de admitere în magistratură
a fost inclusă şi vechimea de cel puţin 5 ani ca avocat, notar, asistent
judiciar, consilier juridic, executor judecătoresc cu studii superioare
juridice, personal de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţer de
poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefier cu studii superioare
juridice, cel puţin acei 5 ani
ce constituie o condiţie premisă de participare la examen ar trebui recunoscuţi ca vechime în magistratură pentru judecătorii şi
procurorii aflaţi în funcţie la momentul intrării în vigoare a noii legi.
Dispozițiile
din proiect criticate fac abstracție de faptul că dobândirea calităţii de
magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în
magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, printre care și cele
privind vechimea minimă necesară în funcţii juridice.
Prin urmare, nimic
nu justifică apariția unei diferențieri după momentul admiterii în
magistratură, de vreme ce au fost declarați admiși la concursul de admitere în
magistratură, nu se poate presupune
decât că toți magistrații, indiferent de funcția în domeniul juridic pe care
au avut-o anterior, au evoluat și s-au perfecționat în cadrul unor repere
profesionale similare, nu pot exista decât eventuale discrepanțe generate
de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare,
anterioare admiterii în magistratură.
În contradicţie
cu principiul egalitatii în drepturi a cetățenilor, pentru persoane aflate în
aceeaşi situaţie, judecatorilor şi procurorilor care au promovat concursul de
admitere în magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, se aplică un tratament juridic diferit în
ceea ce priveşte recunoașterea vechimii din profesia juridică din care provine
magistratul.
Ținând cont
de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură,
toți candidaţii au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii
necesare este inechitabilă oferirea unui
asemenea tratament privilegiat, la un moment ulterior, unei anumite categorii
de magistrați.
2.între
judecătorii şi procurorii care au intrat în magistratură pe baza vechimii de
cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi care urmează să se pensioneze în
următorii 5 ani (2023-2028) acestora din
urmă recunoscându-li-se etapizat la calculul condiţiei de vechime de 25 de ani
o perioadă (de la 5 la 1 an) şi judecătorii şi procurorii care au intrat în
magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice şi care
se vor pensiona ulterior anului 2028 cărora nu li se va mai recunoaşte nicio
perioadă.
3.asimilarea duratei funcţiei de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor cu perioada în
care o persoană a ocupat funcţia de judecător, procuror sau magistrat asistent şi excluderea de la asimilare a
vechimii în avocatură, notar, grefier cu studii superioare juridice, consilier
juridic etc creează o situaţie discriminatorie şi din acest punct de vedere, dat fiind specificul muncii avocaţilor, grefierilor
cu studii superioare juridice, a asistenţilor judiciari şi consilierilor
juridici în legătură cu actul de justiţie.
Personalul
asimilat exercită, cel mult, atribuţii specifice consilierilor juridici, fără
ca în activitatea lor să existe asemănări cu cea a magistraţilor şi nici nu
sunt în strânsă legătură cu activitatea acestora, încât să justifice un statut
asimilat celui de magistrat.
În
realitate se impune a se observa că funcţiile de asistent judiciar, consilier
juridic, grefier cu studii superioare juridice, avocat etc. pot fi încadrate
într-un concept de asimilare din perspectiva specificului muncii, mai degrabă
decât „personalul asimilat” o creație
legislativă pentru o activitate fără legătură cu magistratură, ci mai degrabă
cu sectorul administrativ din diverse instituții de profil juridic.
De
observat că în forma actuală propusă,
prin includerea vechimii anterioare a personalului asimilat s-ar ajunge la
situaţia în care un judecător cu 1 an
vechime să se poată pensiona prin adăugarea unei vechimi de 24 ani ca personal
asimilat, ceea ce nu este deloc în spiritul noilor reglementări prin care
se dorește a se elimina inechităţile din domeniul stabilirii pensiei de
serviciu ale magistraţilor.
În conformitate cu art.1 alin.3 din O.G. nr.137/2000 potrivit căruia „exercitarea
drepturilor enunţate în cuprinsul prezentului articol priveşte persoanele
aflate în situaţii comparabile”,
analiza diferenţierii se realizează prin compararea a două situaţii similare
care sunt tratate diferit sau a două situaţii diferite care sunt tratate în mod
identic.
Prin
nediferențiere, judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului înțeleg în
primul rând tratamentul egal al persoanelor care se află în situație similară
sau analoagă: „art. 14 protejează persoanele plasate în situație similară”
(Marckx împotriva Belgiei, 13 iunie 1979, §32) sau „analoagă” (Van der Mussele
împotriva Belgiei, 23 noiembrie 1983, §46) ori „relevant similară” (Fredin
împotriva Suediei, 18 februarie 1991, §60), ulterior fiind utilizată sintagma
„analoagă ori relevant similară” (Sheffield și Horsham împotriva Regatului
Unit, 30 iulie 1998, §75).
Cu
alte cuvinte, în conformitate cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a
Drepturilor Omului, diferenţa de
tratament devine discrimare atunci când se induc distincţii între situaţii
analoage şi comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare
rezonabilă şi obiectivă.
O modificare
intempestivă a condiţiilor de calcul al vechimii de 25 de ani (prin neluarea în
considerare a vechimii anterioare din celelalte profesii juridice) ar afecta
inclusiv statutul juridic al judecătorilor şi procurorilor în funcție, ar avea,
fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât și asupra organizării instanțelor.
Important de menţionat este faptul că mai ales instanţele
situate în localităţi neatractive au reuşit să funcţioneze, de regulă, cu
ajutorul judecătorilor care au intrat în
magistratură pe baza vechimii de cel puţin 5 ani în alte profesii juridice.
Oricum
situația resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar este deja
una dificilă dar va deveni gravă prin
creșterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe
de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al
cunoștințelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din
sistem inclusiv prin demisie.
Prin
pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână
în funcție şi prin reducerea plajei de selecție pentru viitorii judecători, în
condiţiile în care cei cu vechime în alte profesii juridice (avocat, notar,
grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic etc.) nu vor fi
interesaţi în a-şi desfăşura activitatea ca magistrat este cert că se vor
produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție.
Este necesar evitarea unor ingerinte arbitrare din partea
politicului în independenţa justiţiei.
Sub aspectul condiţiilor
de calcul al vechimii de 25 de ani (prin neluarea în considerare a vechimii
anterioare din celelalte profesii juridice) o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze
drepturile judecătorilor şi procurorilor aflați în funcție.
Opinăm în
sensul ca pentru egalitate de tratament se impune pentru toţi judecătorii şi
procurorii aflaţi în funcţie recunoaşterea la condiţiile de calcul al
vechimii de 25 de ani ca vechime asimilată a vechimii anterioare în
funcţiile juridice de judecător financiar, procuror financiar sau consilier
de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar,
grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.
