Cum ajung în hipermarketuri ridichile de Apahida şi cartofii de Râşca
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a sfătuit producătorii clujeni să se organizeze pentru a-şi vinde mărfurile în marile lanţuri comerciale. Fermierii din Cluj trebuie să se asocieze pentru a-şi vinde produsele în marile lanţuri comerciale, a declarat comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş (foto). El a îndemnat clujenii să diversifice rasele de animale prezentate la târgul Agraria şi să creeze fonduri mutuale pentru asociaţiile pe care le înfiinţează deoarece Uniunea Europeană (UE) le va sprijini financiar.Acesta a admis că, pentru a ajunge pe rafturile marilor magazine cu produse precum ridichile de Apahida sau cartofii de Râşca, fermierii clujeni trebuie să aibă o organizare superioară, scrie Ziua de Cluj
Noua dilemă a lui Isărescu: Cât poate coborî cursul fără să atragă speculatorii
BNR nu mai priveşte cu ochi buni întărirea în continuare a leului, după ce cursul a coborât cu circa 4% de la începutul anului. Aprecierea cursului atrage banii investitorilor de portofoliu, care se duc în bule speculative şi creditarea în valută, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.”Permiterea aprecierii monedei pentru a tempera inflaţia importată poate atrage mai multe investiţii de portofoliu. Mai multe investiţii de portofoliu duc la creşterea preţurilor activelor. S-ar putea ca tolerarea unei aprecieri care să ajute inflaţia să nu fie posibilă din perspectiva riscurilor generate la nivelul bilanţurilor sectorului privat”, le-a spus Isărescu studenţilor de la Universitatea „Transilvania” din Braşov, scrie ZF
FMI nu şi-a dat acceptul pentru scăderea CAS în 2011. Discuţiile se vor relua în toamnă
FMI şi Guvernul prezintă astăzi rezultatele primei evaluări a noului acord cu FMI (de tip „precauţie”, cum l-a numit preşedintele Traian Băsescu), după ce săptămâna trecută cele două părţi întârziaseră să bată palma din cauza divergenţelor legate de privatizarea companiilor de stat şi de ipoteza reducerii, începând cu a doua jumătate a anului, a contribuţiilor la asigurările sociale (CAS).Misiunea Fondului Monetar Internaţional condusă de Jefrrey Frenks a început la 26 aprilie şi se încheie mâine, 10 mai. După o discuţie la Palatul Coroceni între delegaţia Fondului şi preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a explicat sâmbătă seară, într-o conferinţă de presă, rezultatul la care s-a ajuns urmând ca astăzi să fie prezentată, dacă nu scrisoarea de intenţie, cel puţin o parte dintre angajamentele care vor fi consemnate acolo, scrie ZF
FP a cumpărat acţiuni Azomureş de 8,5 mil. lei
Fondul Proprietatea (FP), cel mai mare fond de investiţii din România, cu active de 4 mld. euro, a cumpărat în ultimele trei luni circa 2,5% din acţiunile producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (AZO), majorându-şi participaţia la 10,2%, potrivit raportărilor transmise Bursei de Valori Bucureşti.La listarea pe Bursă, pe 25 ianuarie, FP deţinea 7,69% din Azomureş. Investiţiile realizate de FP în acţiuni Azomureş se ridică la circa 8,5 mil. lei (2 mil. euro), potrivit calculelor ZF şi reprezintă o treime din tranzacţiile derulate cu acţiunile AZO pe Bursă în ultimele trei luni, scrie ZF
Companiile au strâns datorii şi sub lupa FMI
Chiar şi sub monitorizarea Fondului, companiile de stat au reuşit „performanţa” de a-şi majora datoriile către stat cu aproape un miliard de lei. Considerate găurile negre ale economiei atunci când vine vorba despre plata datoriilor la buget, companiile de stat sunt adevărate „puşculite de bani” pentru clientela politică.De restructurarea şi eficientizarea unora se vorbeşte de mulţi ani, însă lucrurile au fost tărăgănate până în prezent. Nu e exclus ca această delăsare să continue, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a spus, sâmbătă, că prioritatea zero a acestui an este îmbunătăţirea managementului în societăţile de stat, scrie EVZ
Cele mai bune facilităţi de creditare a firmelor
Pe măsură ce economia îşi revine, băncile par a prinde curaj pentru a credita IMM-urile, bazându-se în cea mai mare parte pe acorduri cu BEI şi BERD. O mare problemă cu care s-au confruntat IMMurile în perioada crizei, pe lângă contractarea puternică a pieţelor de desfacere, a fost deprecierea drastică a garanţiilor. În acest context, accesul IMM-urilor la credite aproape că a fost blocat. Asta până când băncile au început treptat să încheie convenţii cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), potrivit unei analize a revistei „Capital”.Nu întâmplător, cele mai bune produse de finanţare a afacerilor mici şi mijlocii din România sunt considerate cele cu garanţii de la stat, conform preşedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, scrie EVZ