Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, prima rectificare bugetară din 2010, ce prevede o creștere economică de -1,9%, un deficit de 6,8% din PIB, acoperirea deficitelor bugetelor de pensii și șomaj și suplimentarea sumelor alocate ministerelor Muncii, Sănătății, Mediului, Economiei, Culturii.

Astfel, potrivit ministrului Finanțelor, Sebastian Vlădescu, Ministerul Muncii primește la rectificare 4,4 miliarde de lei, reprezentând transferuri de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat (3,8 miliarde de lei) și sumele necesare plății indemnizațiilor de handicap, pensiilor pentru invalizi, orfani și văduve de război, alocaţiilor de stat ale copiilor, alocaţiilor familiale, indemnizaţiilor de creştere a copilului şi altor ajutoare sociale (600 de milioane de lei).

Ministerul Sănătății va primi 2,8 miliarde de lei, reprezentând transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru acoperirea deficitului, Ministerului Mediului – 241 de milioane de lei pentru cofinanțarea proiectelor UE, Ministerul Economiei – 207 milioane, Ministerul Culturii – 56,9 milioane de lei pentru proiectele care vizează restaurarea şi reabilitarea monumentelor istorice sau reabilitarea şi consolidarea unor clădiri culturale, precum Biblioteca Naţională a României sau Teatrul I.L. Caragiale.

Și Ministerul Comunicaţiilor primește 49,6 milioane de lei, în principal pentru plata serviciilor de închiriere de licenţe aferente produselor Microsoft, iar Academia Română – 17 milioane lei, pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Diminuări ale bugetelor vor fi la Ministerul Educaţiei (-494 milioane de lei), Ministerul Administraţiei şi Internelor (-476,8 milioane de lei), Ministerul Apărării Naţionale (-278,5 milioane lei), Ministerul Justiţiei (-198 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (-168,6 milioane), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-142,5 milioane lei), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (-121,7 milioane de lei) şi Ministerul Public (-105,2 milioane de lei).

Prima rectificare bugetară din 2010 taie totodată o sumă echivalentă cu 0,2% din PIB din banii destinați investițiilor, sumele rămase fiind alocate proiectelor de investiții prioritare. Investițiile care vor primi finanțare sunt tronsonul Chitila-Voluntari al șoselei de centură a Capitalei, tronsonul Cernavodă-Constanța, centura de ocolire a municipiului Constanța, 12 km din Autostrada Transilvania (de la Câmpia Turzii la Turda), 300 de km de drumuri județene și comunale. Vor mai fi alocați bani pentru finalizarea centurilor ocolitoare ale municipiilor Lugoj, Caransebeș, Sibiu, Cluj-Napoca, finalizarea a 8,4 km din centura Iași, finalizarea a 70 km a drumului Focșani-Ojdula și a 29.000 de apartamente.

Indicatorii cuprinși în actul normativ privind rectificarea sunt un Produs Intern Brut de 511 miliarde de lei, o creștere economică negativă de -1,9% și un curs mediu de 4,24 lei pentru un euro. Ministrul Finanțelor a declarat că obiectivul principal al rectificării bugetare a fost acoperirea deficitelor înregistrate de bugetele de pensii și de șomaj și plata unei părți din datoriile sistemului sanitar.

Sursa: NewsIn

Compania de Asigurare Reasigurare Exim (CARE) România, al cărei acţionar majoritar este EximBank, a primit de la arbitrul asigurărilor autorizarea de funcţionare ca societate specializată în asigurarea creditelor comerciale pe termen scurt, a anunţat marţi banca.

CARE are un capital social de 29,2 milioane de lei şi va oferi asigurări şi reasigurări de credite comerciale pe termen scurt (clasa de risc XIV. Asigurări de credite), precum şi asigurări de garanţii (clasa de risc XV), se arată în comunicat.

“Noua societate de asigurări va oferi instrumente care vor permite societăţilor româneşti, în special exportatorilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii, să gestioneze mult mai eficient creditele comerciale, lucru care va duce la creşterea gradului lor de competitivitate. Pentru primul an de funcţionare a CARE România estimăm un volum al primelor brute subscrise de două milioane de lei”, a declarat preşedintele EximBank, Ionuţ Costea.

CARE România a fost înfiinţată la recomandările Comisiei Europene (CE), care interzic susţinerea de către stat a asigurării creditelor de export pe termen scurt contra “riscurilor de piaţă”. Totuşi, CE consideră că deţinerea unei entităţi subsidiare este în concordanţă cu reglementările europene.

EximBank are în portofoliu produse de asigurare care vor rămâne şi după înfiinţarea CARE România.

EximBank este o instituţie specializată al cărei portofoliu de produse, axat pe trei direcţii de acţiune – finanţare, garantare, asigurare, îi permite să susţină activitatea şi dezvoltarea exportatorilor, a IMM-urilor, precum şi a companiilor care derulează proiecte în domenii prioritare de dezvoltare a economiei, în special a celor ce contribuie la absorbţia de fonduri europene.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.financiarul.com

Statul vrea să aloce 4,25 miliarde lei pentru achiziţia de combustibili necesari pentru iarna 2010 – 2011, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic, elaborat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Din această sumă, 3,23 lei miliarde vor proveni de la producătorii de energie electrică şi termică din subordinea MECMA, iar 1,02 miliarde lei de la producătorii de energie electrică şi termică din administrarea Consiliilor judeţene şi locale.

Pe de altă parte, potrivit proiectului întocmit de MECMA, lucrările de reparaţii necesare pentru iarna 2010-2011 ar putea costa aproximativ 507 milioane lei.

Totodată, este estimată o creştere a consumului de energie cu 1% faţă de iarna 2009-2010.

Sursa: NewsIn

Foto: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro

Cuvinte cheie pentru articol:

Metodele statistice utilizate în prezent pentru calcularea deficitelor bugetare şi a datoriilor publice dezavantajează statele membre care şi-au reformat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, faţă de cele care nu implementează astfel de reforme, a anunţat marţi MFP.

“România a semnat, în data de 6 august a.c., alături de alte opt state membre, o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, şi comisarului european pentru Afaceri Monetare, domnul Olli Rehn. În scrisoare se atrage atenţia asupra faptului că metodele statistice utilizate în prezent pentru calcularea deficitelor bugetare şi a datoriilor publice dezavantajează statele membre care şi-au reformat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, în raport cu statele membre care nu implementează astfel de reforme”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Reformele au ca obiectiv tocmai sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii în contextul presiunilor puse de îmbătrânirea populaţiei din diferite state membre.

Prin scrisoarea înaintată domnului Herman Van Rompuy şi domnului Olli Rehn, România consideră, astfel, că ar trebui îmbunătăţit modul de calcul al deficitului bugetar şi al datoriei publice ţinându-se cont de noile reforme din sistemul de pensii pentru ca datele raportate prin notificarea fiscală să fie comparabile.

Iniţiativa aparţine Poloniei şi a fost susţinută de România, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia.

“Un subiect important aflat pe agenda publică europeană este cel privind guvernanţa economică, acesta fiind dezbătut de mai multe ori în cadrul Task Force-ului coordonat de însuşi preşedintele Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy. Reprezentantul desemnat în cadrul Task Force-lui de preşedintele României, Traian Băsescu, este ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu. În cadrul grupului „sherpa” de pregatire a Task force-ului participă secretarul de stat Alexandru Nazare. Astfel, România, împreună cu Polonia, au susţinut constant în cadrul Task Force-ului tratarea în mod echitabil a statelor membre care implementează reformele în sistemul de pensii şi a celor care nu au aplicat încă aceste reforme”, se arată în comunicat.

Discuţiile din cadrul acestui grup au fost generate în contextul crizei economico-financiare care a condus la deteriorarea semnificativă a finanţelor publice europene: deficite bugetare şi datorii publice care depăşesc cu mult valorile de referinţă de 3% din PIB, respectiv 60% din PIB. Urmatoarea întâlnire a Task Force-ului va avea loc pe 7 septembrie 2010 la Bruxelles în marja ECOFIN.

Sursa: NewsIn

Foto: http://blog.catalinivan.ro

România a înregistrat în iulie o rată anuală a inflaţiei de 7,1%, cea mai mare din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care media la nivelul UE a fost de 2,1%, arată datele publicate luni de Eurostat.

Pe următoarele locuri între ţările cu o inflaţie ridicată s-au clasat Grecia, cu 5,5%, urmată de Ungaria, cu 3,6%, potrivit datelor biroului european de statistică.

În schimb, Irlanda şi Letonia au înregistrat deflaţii anuale, de -1,2%, respectiv -0,7%.

România s-a clasat pe locul doi în UE după creşterea medie a inflaţiei din intervalul iunie 2009 – iulie 2010 faţă de precedentele 12 luni – indicator care determină stabilitatea preţurilor în rapoartele de convergenţă ale Comisiei Europene către Consiliul European.

Astfel, nivelul de 4,8% a fost cel de-al doilea din UE, România fiind precedată doar de Ungaria, cu 5,1% şi urmată de Polonia cu 3,3%, conform datelor Eurostat. În schimb, Irlanda şi Letonia au înregistrat deflaţii în intervalul aprilie 2009 – mai 2010 faţă de precedentele 12 luni, de -2,4%, respectiv -1,8%.

În zona euro, inflaţia anuală a urcat de la 1,4% în iunie la 1,7% în iulie, iar în blocul comunitar, rata anuală a inflaţiei a fost de 2,1% în iulie, faţă de 1,9% în iunie.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat miercuri că preţurile de consum din România au crescut în luna iulie 2010 în medie cu 7,14% faţă de nivelul din iulie 2009.

Sursa: NewsIn

Foto: http://enciclopedie.interactiuni.ro

Cuvinte cheie pentru articol:

Compania OMV Petrom, controlată de Grupul OMV din Austria, a anunţat că, începând de marţi, preţurile de referinţă la benzine scad cu 3 bani/litru, iar cele la motorine cu 6 bani/litru, ca urmare a condiţiilor de pe piaţă, a anunţat luni compania.

Astfel, benzina Premium fără plumb 10 ppm va costa 4,39 lei/litru, benzina Top Premium fără plumb 99+ va fi 4,77 lei/litru, în timp ce sortimentul de benzină OMV Carrera 95 va costa 4,53 lei, iar cel de OMV Carrera 100 va fi 5,19 lei/litru.

Totodată, motorina OMV Premium Diesel va costa 4,90 lei/litru, motorina OMV Sprint Diesel va fi 4,58 lei/litru, în timp ce litrul de motorină Euro Diesel 5 va fi 4,36 lei, iar cel de Top Euro Diesel 5 va costa 4,56 lei/litru.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Petrom exploatează în România rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 823 milioane barili echivalent petrol (854 milioane de barili echivalent petrol la nivel de Grup), are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane tone şi circa 550 de staţii de distribuţie carburanţi în România.

Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 268 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

Cuvinte cheie pentru articol:

Proiectul de rectificare a bugetului pe 2010 întocmit de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu respectă în totalitate principiile transparenţei, stabilităţii si echităţii, a anunţat luni Consiliul Fiscal.

Astfel, în opinia Consiliului Fiscal, principiul transparenţei nu este respectat, de exemplu, prin faptul că revizuiri majore ale unor capitole de venituri (în special veniturile nefiscale) si de cheltuieli nu sunt însoţite de note explicative privind sursele revizuirii si ipotezele luate în calcul.

În ceea ce priveste principiul stabilităţii, Consiliul Fiscal este de părere că Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.

“Cu toate acestea, creşterea recentă a TVA, desi motivată prin imperativul asigurării echilibrului bugetar, nu s-a făcut în conformitate cu principiul stabilităţii, măsura fiind implementată într-un orizont de timp foarte scurt si fără o estimare detaliată de impact, desi efectele ei asupra economiei sunt majore”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În privinţa principiului echităţii, Guvernul trebuie să deruleze politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi
impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu si lung. Cu toate acestea, deficitul foarte ridicat în cadrul bugetului general consolidat aduce atingere acestui
principiu, fiind necesară o consolidare fiscală substanţială în anii următori, în special prin ajustarea facturii sociale, nesustenabile în acest moment.

“În particular, este de menţionat deficitul structural al sistemului public de pensii, situaţia normală fiind aceea în care sistemul se autofinanţează pe baza contribuţiilor încasate şi nu transferă o povară fiscală asupra generaţiile următoare”, a comunicat Consiliul Fiscal.

În opinia Consiliului Fiscal, din analiza proiecţiilor actualizate pentru anul 2010 din proiectul de rectificare bugetară, coroborate cu datele de execuţie la finele primului semestru din 2010, se desprinde un risc semnificativ ca estimările aferente unor categorii de venituri să se dovedească a fi prea optimiste. Astfel, pentru unele categorii de venituri bugetare, proiecţiile aferente semestrului doi implică rate de creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior semnificativ mai mari decât cele consemnate în execuţia bugetară din primul semestru.

Conform estimărilor preliminare ale Consiliului Fiscal, există riscul ca veniturile fiscale să fie supraevaluate cu până la 0,4-0,5% din PIB.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal consideră în cea mai mare parte realiste proiecţiile revizuite. Cele mai mari revizuiri în creştere sunt aferente cheltuielilor cu asistenţa socială (în principal, pensii si ajutoare de somaj) si cheltuielilor cu bunuri si servicii. Dintre capitolele de cheltuieli cu revizuiri în scădere sunt de menţionat reducerile aferente cheltuielilor de personal si cele aferente cheltuielilor de capital.

Potrivit Consiliului Fiscal, “dacă în cazul cheltuielilor de personal revizuirea este explicată de reducerile de salarii si disponibilizările preconizate în sectorul public, în cazul cheltuielilor de capital, reducerea se datorează necesităţii echilibrării bugetare”.

Consiliul Fiscal consideră, având în vedere cele menţionate, că ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB pentru 2010, deşi posibil de atins, comportă riscuri semnificative. În acelaşi timp, Consiliul Fiscal recomandă identificarea proactivă a unor surse de echilibrare bugetară care să poată fi accesate dacă riscurile identificate se materializează.

Sursa: NewsIn

Foto: http://thumbs.ziare.com

Banca Naţională a României (BNR) a afişat vineri un curs de referinţă de 4,2327 lei/euro, cu 0,05% mai mic faţă de nivelul de joi, în timp ce moneda americană s-a depreciat cu 0,20% faţă de şedinţa precedentă.

Cursul BNR de joi a fost de 4,2347 lei/euro.

În prima parte a zilei, cursul leului a urcat de la 4,2255 la 4,2325 lei/euro, după care s-a stabilizat la 4,2333 lei/euro în jurul orei 13.00.

Pentru dolarul american, BNR a afişat un curs de referinţă de 3,2953 lei/dolar, cu 0,20% mai mic decât nivelul de 3,3020 lei/dolar din şedinţa precedentă.

Pe piaţa internaţională, dolarul s-a depreciat de la 1,2837 la 1,2901 dolari/euro, după care a revenit la 1,2838 dolari/euro în jurul prânzului.

În regiune, zlotul polonez s-a apreciat de la 4,0073 şi 3,9840 zloţi/euro, după care a alunecat la 3,9981 zloţi/euro, în timp ce moneda ungurească a câştigat teren de la 280,56 la 278,77 forinţi/euro, însă a pierdut ulterior până la 279,95 forinţi/euro.

Pe piaţa monetară, dobânzile pe termen foarte scurt se menţin sub nivelul dobânzii de politică monetară, de 6,25% pe an.

BNR a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 3,48% pe an, faţă de 3,51% pe an în şedinţa precedentă, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a coborât la 3,98%, de la 4,01% în şedinţa anterioară.

Sursa: NewsIn

Foto: http://media2.gruprc.ro

SIF Oltenia a raportat un profit net de 51,6 milioane lei primul semestru din 2010, comparativ cu un profit de 5,99 milioane lei în primul trimestru, după ce în prima jumătate a anului trecut înregistrase un câştig net de 182,2 milioane lei.

Veniturile raportate în prima jumătate a anului 2010 au fost de 86,42 milioane lei, faţă de 227,16 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile au fost de 32,78 milioane lei în primul semestru din 2010, comparativ cu 41,29 milioane lei în prima jumătate a anului 2009.

SIF Oltenia a încheiat anul trecut cu un profit net de 187,33 milioane lei (44,18 milioane euro), de peste două ori mai mare faţă de rezultatul din 2008, în contextul în care vânzarea participaţiilor la Ford şi Bancpost a dublat veniturile societăţii.

Sursa: NewsIn

Foto: http://api.ning.com

Compania Poşta Română a înregistrat în primul semestru din acest an pierderi de 70,33 milioane lei, cu 75% mai mari faţă de nivelul pierderilor din perioada similară a anului trecut, de 40,13 milioane lei, pe fondul crizei economice, potrivit datelor transmise de companie, la solicitarea NewsIn.

Reprezentanţii companiei spun că rezultatul negativ înregistrat de Poşta Română a fost cauzat de “conjunctura economică nefavorabilă, ca urmare a crizei economice, care şi-a pus amprenta şi pe piaţa serviciilor poştale, încetinind ritmul de creştere a cifrei de afaceri a companiei”, dar şi de scăderea cu peste 2% a veniturilor totale înregistrate pe semestrul I al acestui an, faţă de perioada similară a anului 2009.

“Totodată, s-a înregistrat o reducere a cheltuielilor cu prestaţiile externe, în principal ca efect al rezilierii şi renegocierii unor contracte în condiţii mai avantajoase pentru Poşta Română, dar nu suficientă încât să conducă la un echilibru bugetar între venituri şi cheltuieli. Scăderea accentuată a volumului la o serie de prestaţii are impact negativ asupra veniturilor din exploatare, astfel încât este necesară identificarea de surse noi de venituri”, potrivit oficialilor companiei.

De asemenea, cifra de afaceri a Poştei Române a scăzut în primele şase luni din acest an cu 1,5%, de la 714,48 milioane lei în prima parte a anului trecut, la 703,16 milioane lei în aceeaşi perioadă din 2010, ca urmare a impactului negativ pe care criza economică l-a avut atât asupra nivelului de trai al populaţiei, cât şi asupra agenţilor economici, potrivit informaţiilor transmise de companie.

“Trendul descrescător al nivelului cifrei de afaceri a fost influenţat şi de volumul prestaţiilor efectuate de Poşta Română. Printre principalele cauze care au dus la această situaţie se numără şi aceea a restrângerii sau chiar a încetării activităţii unor firme, fapt care însemnat scăderea numărului de clienţi ai companiei”, spun reprezentanţii Poştei Române.

La nivelul anului trecut, compania a înregistrat pierderi de 181,5 milioane lei, după ce în 2008 avusese un profit net de 32.793 lei. Cifra de afaceri din 2009 a Poştei Române s-a ridicat la 1,43 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de afacerile realizate în 2008, de 1,4 miliarde lei.

Poşta Română are peste 35.000 angajaţi. Poşta Română este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale având drept acţionar majoritar statul român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (75% din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (25% din pachetul de acţiuni).

Sursa: NewsIn

Foto: http://omarpluto.info

Produsul intern brut (PIB) al României a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 0,3% (în termeni reali) faţă de trimestrul anterior, în timp ce, la nivel de an, economia a scăzut cu 0,6% faţă de trimestrul II din 2009,potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică(INS).

În serie brută, economia a înregistrat o scădere cu 0,5% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

În semestrul I 2010, produsul intern brut s-a redus cu 1,5% comparativ cu primul semestru din 2009, atât pe serie brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.

Varianta provizorie a PIB-ului pentru trimestrul II 2010 va fi publicată de INS în data de 1 septembrie.

Sursa: NewsIn

Foto: www.hoteluri.it

Cuvinte cheie pentru articol:

Banca Comericală Carpatica (BCC) a înregistat la finele semestrului I din 2010 un profit din exploatare de 40,25 milioane lei, în timp ce costul net al riscului de credit a fost de 146,71 milioane lei după primele şase luni, astfel că pierderile băncii s-au adâncit la 106,46 milioane lei.

Banca Comericală Carpatica şi-a adâncit pierderea în trimestrul I de aproape 5 ori la 57,44 milioane lei (14 milioane euro), comparativ cu pierderea din perioada similară a anului trecut.

“În primul semestru al anului 2010, lichiditatea şi solvabilitatea au înregistrat valori foarte bune, astfel încât la 30 iunie 2010 lichiditatea imediată a fost de 45,12% faţă de 36,77% înregistrată la 30 iunie 2009. Indicatorul de lichiditate a fost de 1,74 faţă de valoarea minimă reglementată de 1, iar solvabilitatea a fost de 11,57%”, se arată într-un comunicat al băncii.

Activele Băncii Carpatica se situau la un nivel de 3,01 miliarde lei la 30.06.2010.

“Pentru asigurarea unei rezistenţe mai bune la şocurile macroeconomice şi sistemice şi susţinerea liniilor de afaceri ale băncii, acţionariatul băncii a aprobat în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din 13 martie 2010 majorarea capitalului social al băncii cu suma de 62,25 milioane lei, prin aport de numerar. La finalul perioadei de exercitare a dreptului de preferinţă al acţionarilor, procentul de subscriere înregistrat a fost de 81,73%, valoarea capitalului social ajungând la 278.953.694,70 lei”, se mai spune în comunicat.

De asemenea, banca anunţă că în această perioadă s-a aflat într-un amplu proces de reorganizare, determinat de trecerea de la sistemul unitar de administrare la sistemul dualist, prin implementarea noilor structuri organizatorice, fiind avute în vedere în principal activităţile de vânzare şi de redefinire a caracteristicilor produselor şi serviciilor, astfel încât acestea să fie cât mai atractive pentru clienţi.

Banca Comercială Carpatica SA are sediul central în Sibiu şi este o bancă autohtonă, având capital majoritar român. În prezent, Carpatica deţine o reţea teritorială de 200 de sucursale, agenţii şi reprezentanţe.

Sursa: NewsIn

Foto: www.financiarul.com

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut joi certificate de trezorerie cu discont cu scadenţa la un an de 115,82 milioane lei (27,35 milioane euro), pentru care plăteşte un randament mediu de 7% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 800 milioane lei, mai mare decât suma atrasă, iar randamentul maxim acceptat a fost de 7% pe an. Băncile au depus cereri de cumpărare de peste 1,25 miliarde lei.

La licitaţia similară cu scadenţa la un an, din 2 august, Ministerul de Finanţe a atras 474,7 milioane lei, pentru care plăteşte un randament mediu de 7% pe an, potrivit BNR.

În ultimele luni, Finanţele au respins o serie de licitaţii sau au atras cu mult mai puţin decât îşi propuseseră, deoarece nu au acceptat să plătească un randament mai mare de 7% pe an, în vreme ce guvernatorul BNR atrăgea atenţia că MFP se confruntă cu bănci care nu mai vor să cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.

În trimestrul III, MFP are în vedere emisiuni cu o valoare totală estimativă cuprinsă între 13 şi 15 miliarde lei.

MFP anunţase anterior că vrea să atragă din piaţa locală între 11 şi 13 miliarde lei în al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reuşit să scoată decât 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de bănci. În primul trimestru, MFP a atras de pe piaţa locală 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat iniţial.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Totodată, în martie 2010, România a atras de pe piaţa externă 1 miliard euro, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Preţul a fost de 99,25% din valoarea nominală, iar randamentul de 5,18%.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Foto: www.financiarul.com

Presedintele UNPR Cluj, , dl. Stefan Dimitriu, sustine propunerea privind taxa de solidaritate promovata in Parlamentul Romaniei de liderii UNPR prin presedintele Gabriel Oprea ce are ca finalitate echilibrarea bugetului in vederea platii pensiilor in cuantum de 9 miliarde de euro pe urmatorii 3 ani.
Dimitriu considera ca acum mai mult ca oricand e nevoie de solidaritate in luarea acestei decizii din partea tuturor politicienilor din Parlamentul Romaniei. Taxa de solidaritate adoptata ar face mai usoara trecera peste perioada de criza care asa cum se vede are fete si efecte nabanuite.

Veniturile obţinute de România de la UE din fonduri post-aderare în perioada 2007-2009 au fost de 3,225 miliarde euro, în timp ce plăţile României către Comisia Europeană se ridică la 3,680 miliarde euro, fiind plătitor net cu 455,9 milioane euro, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.

Astfel, în 2007 plăţile României către Comisia Europeană au fost de 1,144 miliarde euro, în 2008 de 1,222 miliarde euro şi în 2009 de 1,314 miliarde euro. Veniturile obţinute de România de la UE din fonduri post-aderare în 2007 au fost de 663,1 milioane euro, în 2008 de 1,432 miliarde euro şi în 2009 de 1,129 miliarde euro. În 2008, România a fost beneficiar net cu suma de 209,8 milioane euro.

Fondurile UE alocate României între 2007-2013 conform Programului de convergenţă din februarie 2010 se ridică la 34,805 miliarde euro. Procentul de absorbţie cumulat în perioada 2007-2009 a fost de 9,3.

Încasările nete din fonduri pre-aderare au fost în 2007 de 978,2 milioane euro, în 2008 de 817,3 milioane euro şi în 2009 de 587 milioane euro.

Sursa: NewsIn

Foto: www.helco.ro

Guvernul va tăia la rectificarea bugetară o sumă echivalentă cu 0,2% din PIB din banii destinați investițiilor, iar ministerele trebuie să aleagă câte zece proiecte de investiții spre care banii rămași vor fi alocați cu prioritate, a anunțat premierul Emil Boc.

”Fiecare minister își va reevalua și va comunica public primele zece priorități de investiții care vor fi cu accent pe cele care se termină în 2010 și în 2011. Până săptămâna viitoare, fiecare minister, în urma discuțiilor cu prim-ministrul, în urma acestui proces de rectificare bugetară, își va prioritiza investițiile astfel încât să acordăm prioritate acelora care se pot finaliza în perioada următoare și să se diminueze impactul acelora care aveau în spate ani în șir de lucrări neefectuate”, a declarat Boc la finalul ședinței în care Guvernul a discutat în primă lectură rectificarea bugetară pe anul 2010.

Boc a mai spus că la rectificarea bugetară va fi suplimentat bugetul de asigurări sociale cu 3,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor, vor fi alocate 1,9 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor din sistemul sanitar și alte 900 de milioane de lei pentru suplimentarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru plata datoriilor pe care le au companiile de stat către agenții economici va fi alocată suma de 500 de milioane de lei.

Bugetul Fondului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) va fi suplimentat cu 46 de milioane de euro, sumă care va asigura acordarea de credite în limita a 2 miliarde de euro.

În ceea ce privește sumele necesare cofinanțării proiectelor UE, Boc a declarat că nu va fi tăiat ”niciun euro” de la acest capitol ci, dimpotrivă, bugetele ministerelor Agriculturii și Mediului vor beneficia de suplimentări. Bugetul Ministerului Dezvoltării și Turismului va primi 30 de milioane de lei pentru reconstrucția caselor afectate de inundații.

Rectificarea urmărește încadrarea în deficitul bugetar de 6,8% din PIB, convenit cu FMI.

Sursa: NewsIn

Foto: www.agenda.ro