Delegaţii din România şi Rusia au decis joi să dea un nou impuls cooperării economice şi au căzut de acord să organizeze în perioada următoare contacte pe linia ministerelor de resort care să faciliteze reluarea lucrărilor Comisiei economice mixte.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut, joi, la Bucureşti, consultări cu adjunctul ministrului rus de externe, Vladimir Titov.

Discuţiile au relevat necesitatea de a da un nou impuls cooperării economice, plecând de la formatele instituţionalizate de dialog, în speţă Comisia interguvernamentală mixtă pentru colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică (Comisia economică mixtă).

Potrivit MAE, s-a căzut de acord asupra necesităţii organizării în perioada următoare a unor contacte pe linia ministerelor economice care să faciliteze reluarea lucrărilor Comisiei economice mixte.

Vladimir Titov este oficialul rus cu rangul cel mai înalt care vine în vizită oficială la Bucureşti în ultimii trei ani. Preşedintele rus Vladimir Putin a venit în România în aprilie 2008, pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia.

Tot mai multe semnale în ultimul timp, inclusiv declaraţii ale ministrului român de externe, indică o disponibilitate de a ameliora relaţia bilaterală cu Rusia, după scandalul de spionaj de anul trecut, care s-a soldat cu expulzarea reciprocă a câte unui diplomat.

Ministrul Teodor Baconschi spunea la începutul lunii februarie că are „un mandat şi idei” în vederea normalizării relaţiei cu Rusia şi lucrează la gesturi simbolice de sporire a încrederii, însă, chiar dacă nu a putut da detalii, spera că anul acesta se va înregistra o revenire la un ton normal.

Tot în februarie, şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, spunea că Rusia simte că în relaţia bilaterală cu România „s-a abătut vântul schimbării” şi are „semnale” că este un moment prielnic pentru ca aceste relaţii să revină dacă nu la un nivel de cordialitate, măcar la unul de prietenie.

Dialogurile economice comune pot fi o bună bază pentru un dialog politic fluent, mai spunea, într-o discuţie cu NewsIn, ministrul de externe, Teodor Baconschi, refererindu-se la relaţia României cu Rusia, pe care şi-o doreşte „normală şi funcţională”.

Baconschi afirma că partea română aşteaptă, în urma unor semnale pe care le-a transmis, o reacţie în ceea ce priveşte dorinţa Federaţiei Ruse de a coopera pe plan politic, diplomatic şi în special pe plan economic. „Dialogurile economice comune pot fi o bună bază pentru un dialog politic fluent”, a conchis ministrul Teodor Baconschi, care a făcut referire şi la vizita la Bucureşti a preşedintelui Lukoil.

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit la începutul lunii februarie la Palatul Cotroceni pe preşedintele companiei ruse Lukoil, Vagit Alekperov, acesta prezentându-i şefului statului intenţiile de dezvoltare pe piaţa românească, într-o întâlnire la care a participat şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, preşedintele Traian Băsescu a exprimat deschiderea autorităţilor române faţă de investiţiile străine, apreciind faptul că Lukoil a investit până în prezent peste 1 miliard de dolari în ţara noastră.

În ianuarie, preşedintele Traian Băsescu anunţase că eforturile României vor fi orientate către o cooperare „pragmatică” cu Federaţia Rusă, cu accent pe investiţii şi schimburi comerciale. „Relaţia politică trebuie să se bazeze pe respectul reciproc şi pe luarea în considerare a intereselor ambelor ţări”, a spus Băsescu, referindu-se la Federaţia Rusă.

În altă ordine de idei, Ministerul român de Externe arată, într-un comunicat, că runda de consultări care a avut loc joi la Bucureşti între delegaţiile din România şi Rusia s-a derulat într-o atmosferă de deschidere pentru dialog constructiv pe un spectru larg de probleme şi a prilejuit un schimb de opinii substanţial privind dezvoltarea dialogului bilateral, dar şi cu privire la agenda europeană, regională şi internaţională, un spaţiu aparte fiind alocat regiunii Mării Negre şi Vecinătăţii Estice, inclusiv stadiului actual şi perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean, regiunii Balcanilor de Vest, relaţiilor UE-Rusia şi NATO-Rusia.

De asemenea, a fost convenită impulsionarea dialogului şi cooperării sectoriale pe linia ministerelor afacerilor externe, prin organizarea de consultări regulate şi întâlniri interdepartamentale la Bucureşti şi Moscova, pe subiecte de interes pentru ambele părţi referitoare la dinamica bilaterală, regională, europeană şi internaţională.

Secretarul de stat din MAE român şi adjunctul ministrului rus de externe au împărtăşit o viziune similară privind importanţa modernizării cadrului juridic bilateral, ca bază solidă pentru ansamblul relaţiilor româno-ruse. Totodată, a fost trecut în revistă stadiul finalizării diverselor acorduri bilaterale în negociere, precum şi a schimburilor inter-umane şi cooperării culturale şi educaţionale, precum şi la nivelul societăţii civile, ca liant între popoarele român şi rus.

În acelaşi timp, o atenţie aparte a fost acordată exercitării în cursul anului 2011 a preşedinţiei în exerciţiu a OCEMN, consecutiv de către România (în primul semestru) şi Federaţia Rusă (în al doilea semestru) cu accent pe necesitatea îmbunătăţirii profilului economic al organizaţiei. Dialogul va continua în perspectiva summit-ului aniversar al BSEC din 2012.

De asemenea, s-au abordat teme de interes privind problematica europeană din perspectiva relaţiilor UE-Rusia, în particular regimul de vize şi vecinătatea comună, precum şi de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, în lumina deciziilor summitului NATO-Rusia de la Lisabona, inclusiv privind apărarea antirachetă.

Adjunctul ministrului rus de externe, Vladimir Titov, a avut, de asemenea, o primire protocolară la ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, care a subliniat interesul părţii române pentru relaţii pragmatice, predictibile, bazate pe încredere şi respect reciproc cu Rusia, care să creeze premisele pentru ridicarea dialogului şi contactelor dintre ţările noastre la un nivel superior.

Ministrul Baconschi a accentuat asupra necesitaţii unei abordări constructive în toate domeniile – politic, economic, juridic, cultural-ştiinţific -, atât la nivel politic, cât şi de lucru, mai arată comunicatul MAE.

Sursa: NewsIn