Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "FINANCIARE"

PARTEA II-a. RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR


PARTEA II-a.

RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR

 

EVAZIUNEA FISCALA

Evaziunea fiscala este sustragerea de la impunere sau de la indeplinirea obligatiei de a plati ipozitele si taxele stabilite de lege.

Evaziunea fiscal legala, denumita in doctrina de specilaitate si optimizare fiscala, consta in sustragerea/ocolirea contribuabilului de la impunerea sau indeplinirea unor obligatii fata de bugetul general consolidat prin specularea continutului normei juridice aplicabile in materie. Ca si exemplu, poate fi vorba de exploatarea unor lacune legislative sau a unor norme juridice care permit contribuabilului sa opteze pentru un anumit regim fiscal. Optimizarea fiscala este posibila deoarece legea permite scoaterea de sub incidenta impozitelor sau taxelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale everii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii ferme a principiilor impunerii, nu ar trebui sa fie excluse.

Exemple:

  • Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de contribuabili persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce determina pentru cei care realizeaza venituri superioare mediei sa nu plateasca impozit pentru diferenta in plus.
  • Contribuabilii beneficiaza de facilitati fiscale sub forma de scutiri, reduceri sau amanari la plata.
  • Amortizarea accelerata determina diminuarea profitului impozabil in favoarea constituirii unui fond de armonizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii inregistrate de mijloacele fixe in cauza.
  • Interpunerea in circuitul economic a unei societati cu sediul in jurisdictii fiscal avantajoase (state care stimuleaza reinvestirea profitului, state considerate paradisuri fiscale).

Evaziunea fiscala ilegala ( ilicita, frauduloasa), consta in faptul ca, desi legea este clara in privinta existentei obligatiiilor ficale, contribuabilul urmareste neplata acestora, utilizand mijloace ilicite. Legiuitorul sanctioneaza penal, contraventional si fiscal numai evaziunea fiscala ilicita.

Exemple:

  • Intocmirea unor documente de evidenta contabila nereale/false.
  • Neevidentierea in contabilitate a unor operatiuni derulate.
  • Evidentierea in contabilitate a unor operatiuni fictive.
  • Incadrarea nelegala a unor operatiuni, venituri sau cheltuieli.
  • Distrugerea voita a unor documente legale.
  • Intocmirea unor dovezi fictive de plata.
  • Schimbarea nejustificata a preturilor de aprovizionare sau a unor cheltuieli.
  • Ascunderea unor bunuri ce constituie surse impozabile sau taxabile conform legii.
  • Nedeclararea unor venituri impozabile.
  • Efectuarea unor activitati economice neinregistrate.

Evaziuni fiscale vamale :

  • Nedeclararea unor bunuri importate sau exportate.
  • Intocmirea de declaratii vamale false privind importul de marfuri.
  • Depunerea de declaratii vamale care contin sume inferioare.
  • Introducerea sau scoaterea din tara a unor bunuri prin alte locuri decat cele stabilite de lege, etc.

Evaziunea fiscala ilicita cuprinde mai multe forme si poate fi clasificata in :

Evaziunea fiscala ilicita propriu-zisa, constand in sustragerea de la impunere si de la plata contributiilor bugetare datorate in legatura cu veniturile realizate din activitati licite.

Exemplu:  Neinregistrarea unor venituri.

Evaziunea fiscala prin desfasurarea unor activitati ilegale, concretizata prin derularea unor afaceri ilicite care genereaza venituri neimpozabile.

Exemplu: Traficul de arme; traficul de persoane; falsificarea de valori; camata; traficul de droguri, etc.

Evaziunea fiscala prin derularea unor activitati economice subterane, materializata prin realizarea de venituri din afaceri premise de lege, dar care sunt ascunse fata de autoritati.

Exemplu: Efectuarea unor operatiuni neevidentiate in documentele contabile stabilite de lege si nedeclarate in vederea impunerii.

Evaziunea fiscala interna si international, savarsita pe teritoriul national sau international.

Exemplu : Sustragerea contribuabilului de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin intermediul societatilor offshore infiintate in paradisuri fiscale.

 

INFRACTIUNI PREVAZUTE DE LEGEA PENALA SPECIALA NR.241/2005 PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE.
Art.3. din Legea 241/2005 prevede:    “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de contro”l.

  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de contribuabil, persoana fizica sau persoana juridica – administratorul, ordonatorul de credite sau persoana responsabila pentru organizarea si conducerea contabilitatii societatii impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa in baza unui contract externalizat incheiat cu persoane fizice sau juridice autorizate conform legii, raspunderea revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale.
  • In situatia in care prin fapta de distrugere faptuitorul a urmarit sa se sustraga de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fapta va fi incriminate de dispozitiile art.9 alin.1 din Legea 241/2005, iar daca prin distrugerea evidentelor contabile faptuitorul nu a avut ca finalitate sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, dar a fraudat creditorii, fapta poate fi considerate si calificata ca bancruta frauduloasa sau alta infractiune contra patrimoniului.
  • In sfera documentelor de evidenta contabila pot fi incluse trei categorii si anume: documente justificative; documente de evidenta si prelucrare contabila; documente de sinteza si raportare contabila, financiara si fiscala.

Art.26 din Legea 82/1991 prevede:In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementarilor emise in acest sens, in termen de 30 de zile de la constatare, iar in caz de forta majora, in termen de 90 de zile de la constatarea incetarii acesteia”.

Art.4. din Legea 241/2005 prevede:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie”.

  • Aceasta infractiune presupune emiterea unei somatii imperative adresate contribuabilului si primite de acesta, de catre organele competente de control, care sa prevada obligatia de prezentare a documentelor legale sau a bunurilor din patrimoniul contribuabilului.
  • Art.58 alin.1 din C.proc.fisc. prevede ca sotul, sotia si rudele contribuabilului pana la gradul al treilea inclusive, pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri
  • Art.59 alin 1 din C.proc.fisc. prevede ca pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatilor lor, preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditoria, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, cu exceptia informatiilor cu privire la indeplinirea obligatiilor fiscale stabilite de lege in sarcina lor, doar cu acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile. Exceptie facand preotii.
  • Conform art.10 alin.1 C.proc.fisc., contribuabilul este obligat sa coopereze cu organele fiscale in vederea determinarii starii de fapt fiscale.
  • Art.12 C.proc.fisc. prevede ca relatiile dintre contribuabil si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii.

Art.4. din Legea 241/2005 prevede : “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale”.

  • Impiedicarea organelor de control in efectuarea verificarilor legale poate fi infaptuita prin refuzul manifest de a permite intrarea organelor de control in sedii, incinte, terenuri, etc., punerea unor obstacole in calea acestora, folosirea unor mijloace indirecte de impiedicare.
  • Persoanele fizice au dreptul de a refuza intrarea in domiciliul sau resedinta lor a organelor de control, din interpretarea art.57 alin.4 din C.proc.fisc., dar acest drept nu poate fi extins asupra altor spatii.

Art.6. din Legea 241/2005 prevede : “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”.

  • Curtea Constitutionala prin Decizia nr.363/20015 a declarat ca neconstitutionale dispozitiile art.6 din Legea 241/2205 privind stopajul la sursa. Cu toate acestea, unele fapte de retinere si nevarsare a anumitor impozite si taxe, daca au fost comise in scopul sustragerii de la plata impozitelor si taxelor, vor putea fi incadrate in prevederile art.9 alin.1 din Legea 241/2005.

Art.7. din Legea 241/2015 prevede: (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea, detinerea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate”.

  • Imprimatele tipizate pot fi acelea prin care se realizeaza un anumit tip de marcare a produselor accizabile (bautura si tutun), si formularele tipizate cu regim special utilizate in domeniul fiscal.

Art.8. din Legea 241/20015 prevede: (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste”.

  • Infractiunea poate fi savarsita de contribuabilul cu rea-credinta.
  • Art.147 C.proc.fisc. reglementeaza rambursarea si prevede ca infractiunea poate consta in situatia in care contribuabilul solicita si obtine rambursarea unei sume, reprezentand TVA, mai mare decat cea pe care a achitat-o sau a unei sume pe care nu a platit-o.
  • Art.117 C.proc.fisc. reglementeaza restituirea ca operatiunea efectuata de contribuabil constand in solicitarea si obtinerea de la bugetul general consolidat a unei sume platite cu titlu de impozit sau taxa.
  • Art.116 C.proc.fisc. prevede operatiunea numita compensare prin care contribuabilul care are dubla calitate de creditor si debitor fata de bugetul consolidate solicita si obtine stingerea reciproca a acestora, pana la concurenta sumei mai mici. Creantele fiscale ale debitorului se compenseaza cu obligatiile datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa se compenseze obligatiile datorate altor bugete.
  • Frauda de tip carusel in materie de TVA poate fi incadrata in dispozitiile art.9 alin.1, lit.c) din Legea 241/20015, fiind vorba despre sustragerea contribuabilului de la indeplinirea partial a a obligatiei de plata a TVA prin evidentierea in actele contabile sau alte documente legale, a unor operatiuni fictive.

Art.9. din Legea 241/2015 prevede : (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

  1. a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  2. b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  3. c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
  4. d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  5. e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  6. f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
  7. g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani”.

  • Toate infractiunile de evaziune fiscala presupun cerinta esentiala constand in existent unei finalitati speciale, respectiv sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale. In cazul in care scopul special nu este atins, respectiv sustragerea nu exista, nu poate fi retinuta infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art.9, ci eventual alte infractiuni.
  • Cazul in care o persoana pune la adapost un bun sau un venit impozabil ori taxabil, in vederea sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Exemplu: omisiunea declararii unor venituri rezultate din cedarea folosintei unui bun.
  • In cazul bunurilor sau veniturilor obtinute din comiterea unor infractiuni sau contraventii, nu suntem in prezenta unei infractiuni de evaziune fiscala, deoarece bunurile sau veniturile in cauza se confisca,, astfel ca lipseste obiectul impozabil.
  • Declararea de catre parti in fata notarului, a unei valori mai mici a tranzactiei decat cea reala. In acest caz se va retine si infractiunea de fals si de complicitate.
  • Introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor sau marfurilor fara plata taxelor vamale constituie infractiunea de contrabanda si nu poate fi retinuta in concurs cu cea de evaziune fiscala.
  • Derularea unor activitati economice care necesita inregistrarea sau autorizarea, fara indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.
  • Neintocmirea decontului de TVA sau omisiunea de inregistrare unor surse taxabile in acest decont.
  • O persoana care nu apare in actele si documentele oficiale in calitate de administrator sau in alta calitate, daca administreaza sau conduce din umbra intreaga activitate a unui contribuabil, acesta raspunde penal pentru infractiunea examinata. Este vorba despre administratorii de fapt, care folosesc oameni de paie.
  • Disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista:
  • Evidentierea in contabilitate a cheltuielilor determinate de incheierea unor contracte de inchiriere pentru spatii care nu sunt necesare.
  • In cazul unor societati fantoma, cand marfa apare numai in actele contabile ale acestor societati, pentru a deduce TVA.
  • Incheierea unor contracte avand ca obiect prestarea unor servicii care, in realitate nu trebuie prestate.
  • Vanzarea unor marfuri la un pret foarte apropiat de cel de productie ori chiar mai mic decat acesta si revanzarea marfurilor la pretul pietei, in vederea asigurarii unui profit mai mare, in cazul operatiunilor derulate in paradisuri fiscale.
  • Emiterea unor facturi care ulterior sunt stornate, etc.
  • Vanzarea unor marfuri sub cost, in pierdere.
  • Alterarea prin contrafacere a actelor contabile ori alterarea prin stergere sau introducerea de noi secvente a memoriilor aparatelor de taxat sau marcat electronice fiscale.
  • Executarea de evidente contabile duble prin folosinta de inscrisuri sau mijloace de stocare a datelor contabile oculte si diferite de cele oficiale. Prin expresia evidente contabile intelegandu-se documente justificative; documente de evidenta si prelucrare contabila; si documente de sinteza si raportare contabila, financiara, fiscala.
  • Sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea sediului principal sau secundar sau declararea unor elemente de identificare incorecte, constituie infractiune numai daca faptuitorul a urmarit sa evite indeplinirea obligatiilor fiscale. Nedepunerea declaratiei de inregistrare fiscala sau a celei de mentiuni referitoare la schimbarile intervenite in privinta sediilor unui contribuabil realizeaza continutul infractiunii prevazute de art.9 alin.1).
  • Inlocuirea unui bun sechestrat cu altul, degradarea sau deteriorarea unui bun sechestrat si instrainarea unui bun sechestrat constituie infractiune.
  • In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute de Legea 241/2015, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
  • Persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni prevazute de aceasta lege nu mai pot fi fondatori, administrator, directori sau reprezentanti legali ai unei societati comerciale.

 

INFRACTIUNILE VAMALE

Contrabanda este o modalitate de sustragere de la plata taxelor vamale (accize, TVA, taxe si impozite) si evitarea regulilor ce interzic comercializarea anumitor bunuri si produse prin escamortarea punctelor de control vamal.

Contrabanda simpla

Art. 270. – (1) din Codul vamal prevede:  “Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

  1. a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
  2. b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
  3. c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3)        Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”.

  • Fapta incriminatoare prevazuta de alin.1) trebuie sa se produca in alt loc decat cele stabilite pentru control vamal. In ceea ce priveste alin.2), fapta trebuie sa se produca in locurile stabilite pentru control vamal si nu in alte locuri.
  • Tentativa la contrabanda se pedepseste conform art.275 Cod vamal.

Contrabanda calificata.

Art. 271. din Codul vamal prevede:   „ Introducerea sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase, constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare”.

  • Contrabanda calificata este o varianta agravata a infractiunii de contrabanda si se aplica dispozitiile art.271 numai in cazul in care legea penala nu prevede pentru fapta savarsita o pedeapsa mai mare.

Folosirea de acte nereale.

Art. 272. din Codul vamal prevede: „ Folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri, decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi”.

  • Faptuitorul utilizeaza la autoritatea vamala documente vamale de transport sau comerciale autentice, dar intre continutul documentelor folosite si bunurile sau marfurile prezentate la controlul vamal nu exista concordanta. Poate fi vorba despre o denaturare a adevarului prin folosirea unor documente vamale sau de transport care se refera la alte marfuri decat cele introduce sau scoase din tara, sau alte cantitati de marfuri.

Art. 273. din Codul vamal prevede:  „ Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”.

  • Suntem in prezenta infractiunii prevazuta de articolul de mai sus, de exemplu, in ipoteza in care factura contine elemente false sau este integral falsa. Pentru retinerea acestei infraciuni nu este suficienta simpla detinere a unui document vamal de transport sau comercial falsificat, ci este necesara si utilizarea lui la autoritatea vamala.
  • Tentativa se pedepseste.

 

SPALAREA BANILOR

Camuflarea provenientei banilor proveniti din bunuri de natura infractionala si din activitati de contrabanda, evaziune, trafic de persoane, arme, droguri, etc. si crearea unei aparente asupra acestor venituri ca provenind din activitati licite.

Art. 29. Din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor prevede:

“(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

  1. a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
  2. b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
  3. c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)–c) din Codul penal.

(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective.

(5) Dispoziţiile alin. (1)–(4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate”.

  • Bunurile ce pot face obiectul infraciunii spalarii de bani pot fi orice tipuri de bunuri, respectiv bunuri corporale sau necorporale, mobile sau imobile, acte juridice sau documente care atesta un titlu ori un drept.
  • Spalarea banilor murdari fiind un procedeu complex, cuprinde trei faze:

Plasarea banilor sau prespalarea este faza in care banii murdari depusi in banci sunt transferati prin diferite institutii financiare ori agenti economici.

Stratificarea sau albirea banilor murdari se efectueaza prin operatiuni de separare a bunurilor ce formeaza obiectul spalarii banilor fata de sursa lor ilicita (originea infractionala a bunurilor murdare).  In aceasta faza se pot constata si anumite plati de comisioane, impozite sau taxe, care ascund de fapt costul operatiunilor de camuflare. Stratificarea poate fi efectuata si prin utilizarea companiilor de offshore.

Reciclarea sau uscarea banilor murdari se realizeaza prin constituirea unei aparente de provenienta legala a banilor murdari, cum ar fi investirea unor sume cu provenienta infractionala in afaceri.

 

 

Prezentul material are la baza lucrarea intitulata “GHIDUL PENAL AL OMULUI DE AFACERI – Consecinte penale ale activitatii economice ilicite”

 

Lucrare editata de S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

Drepturile de autor apartin in exclusivitate S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

 

Sursa:

Camera de Comert si Industrie Cluj

Publicat in : Acte normativeComentariile sunt închise pentru PARTEA II-a. RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR