România a avut în iulie al nouălea ritm de creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană (UE), de 4,4%, faţă de aceeaşi lună din 2010, în timp ce pe ansamblul blocului comunitar a fost înregistrat un avans de 3,6% al acestui indicator, a anunţat miercuri Eurostat.

În zona euro, producţia industrială a urcat în iulie cu 4,2%.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate faţă de iulie 2010 în Estonia (22,9%), Germania (10,4%) şi Letonia (9,2%), iar cele mai importante scăderi în Irlanda, de 4,9%, Portugalia (-4,4%) şi Malta (-3,2).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială din România a crescut cu 1,2% în iulie, în contextul în care pe ansamblul UE s-a înregistrat un avans de 1,1%. În zona euro, creşterea a fost de 1%.

Cele mai importante creşteri în ritm lunar au avut loc în iulie în Estonia (4,7%), Germania şi Grecia (4,1% în cazul ambelor ţări), în timp ce declinuri majore au fost înregistrate în Slovacia (-3,4%), Portugalia (-3%) şi Slovenia (-2,2%).

Sursa: NewsIn

România a înregistrat în iunie cel de-al şaselea declin al comenzilor industriale noi din Uniunea Europeană, de 3,4%, faţă luna precedentă, în timp ce faţă de aceeaşi lună din 2010 s-a consemnat o creştere de 2,3%, a anunţat miercuri Eurostat.

La nivelul blocului comunitar, comenzile industriale noi au scăzut cu 0,3% faţă de mai, iar în zona euro, declinul a fost de 0,7%.

Cele mai mari creşteri din iunie ale comenzilor noi în industrie faţă de luna precedentă s-au consemnat în Danemarca (19,2%), Letonia (15,7%) şi Franţa (13,8). Scăderi mai mari s-au consemnat în Suedia (-10,5%), Estonia (-9,8%) şi Ungaria (-9,7%).

În comparaţie cu luna similară din 2010, comenzile industriale noi au crescut în iunie cu 2,3% în România, în condiţiile în care comenzile industriale noi de pe ansamblul blocului comunitar s-au majorat cu 8,5%, iar cele din zona euro cu 11,1%.

Cele mai mari creşteri faţă de iunie 2010 s-au înregistrat  în Lituania (28,4%), Bulgaria (21,3%) şi Franţa (20,2%), scăderi majore consemnându-se în Ungaria (-8,3%), Danemarca şi Grecia (-6% în cazul ambelor ţări).

Sursa: NewsIn

Industria de construcţii din România se va stabiliza în 2011, după scăderi de până la 15% în ultimii doi ani, o creştere a pieţei estimându-se abia în 2012, când fondurile pentru infrastructură şi autostrăzi ar putea fi suplimentate, potrivit unui studiu al firmei de cercetare poloneze PMR.

„În cursul acestui an ar trebui să se producă o stabilizare a pieţei, însă o creştere nu este probabilă înainte de 2012. (…) Firmele de construcţii aşteptă cu nerăbdare licitaţiile publice şi lansarea unor proiecte mari. Fonduri substanţiale de la UE sunt disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii ţării, dar guvernului român îi va lua timp pentru a obţine expertiza necesară utilizării banilor în mod eficient. Creşterea pe piaţa construcţiilor ar trebui să revină începând cu 2012, fiind şi un an electoral, astfel că proiectele de infrastructură pentru transport şi construcţia de autostrăzi ar trebui să primească fonduri suplimentare. Pe termen mediu şi lung, România rămâne una dintre cele mai promiţătoare pieţe de construcţii din Europa”, se precizează în analiza PMR.

De asemenea, producătorii de materiale de construcţii, în special de ciment, anticipând viitoarea creştere, au început recent să investească în proiecte de dezvoltare a capacităţilor de producţie.

România a fost, în urmă cu câţiva ani, cel mai bun performer în domeniul construcţiilor din regiune, cu o producţie în creştere cu 20-30% de la an la an, potrivit PMR.

„Înainte de începerea crizei, industria românească de construcţii a fost una dintre cele mai vibrante din Uniunea Europeană, dar acest lucru s-a schimbat dramatic în 2009, atunci când producţia de profil a scăzut cu 15%, cu o reducere similară în 2010. Scăderea pieţei a fost cauzată în principal de reducerea fluxului de capital străin şi de lipsa de finanţare pentru proiecte în curs de derulare şi pentru cele noi. Cea mai abruptă reducere din 2010, de mai mult de o treime în comparaţie cu anul precedent, s-a constatat pe segmentul construcţiilor rezidenţiale, în condiţiile reducerii de 3% în sectorul ingineriei civile”, potrivit PMR.

Totodată, numărul de societăţi de construcţii a scăzut cu 9,1% în 2010.

„În ultimii doi ani au existat multe falimente, în special ale întreprinderilor mici, din cauza lipsei de proiecte şi a întârzierilor în efectuarea plăţilor pentru lucrările de construcţie efectuate. Numărul de salariaţi din industria de construcţii a scăzut cu 8,5% anul trecut, în comparaţie cu anul 2009, la 317.200. Cu toate acestea, a existat o uşoară creştere a salariului mediu lunar în construcţii în 2010, la 1.580 lei pe lună (377 euro)”, se mai spune în studiu.

În 2011, industria construcţiilor a continuat să scadă, astfel că în perioada ianuarie – aprilie a existat o reducere de 4,7% în comparaţie cu perioada corespunzătoare din 2010, potrivit reprezentanţilor PMR, care citează datele INS.

Sursa: NewsIn

România a înregistrat în aprilie al treilea avans al comenzilor industriale noi faţă de luna precedentă, de 6,6%, în timp ce faţă de aprilie 2010 s-a consemnat o creştere de 16,7%, a anunţat miercuri Eurostat.

Comenzile industriale noi de pe ansamblul blocului comunitar au avansat în aprilie cu 0,2% faţă de martie, iar cele din zona euro cu 0,7%.

Cele mai mari creşteri faţă de martie s-au înregistrat  în Irlanda (11,2%), Finlanda (7,1%) şi România (6,6%), scăderi majore consemnându-se în Ungaria (-9,6%), Letonia (-7,8%) şi Bulgaria (-6,7%).

În comparaţie cu aceeaşi lună din 2010, comenzile industriale noi au crescut în aprilie cu 16,7% în România, în condiţiile în care comenzile industriale noi de pe ansamblul blocului comunitar au avansat cu 6,9%, iar cele din zona euro cu 8,6%.

Cele mai mari creşteri din aprilie ale comenzilor noi în industrie faţă de luna similară din 2010 s-au consemnat în Estonia (53,2%), Finlanda (28,8%) şi Lituania (21,1), iar scăderi în Marea Britanie (-2,8%), Danemarca (-2,5%) şi Polonia (-2,4%).

Sursa: NewsIn

România a înregistrat în aprilie un avans anual al producţiei industriale de 5,3% faţă de aceeaşi lună din 2010, în timp ce pe ansamblul blocului comunitar a fost consemnat un avans de 4,7% al acestui indicator, a anunţat miercuri Eurostat.

În zona euro, producţia industrială a urcat în aprilie cu 5,2%.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate faţă de aprilie 2010 în Estonia (31,8%), Letonia (13,7%) şi Suedia (10,5%), iar cele mai importante scăderi în Grecia, de 10,7%, Portugalia (-1,7%) şi Spania (-1,6).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială din România a scăzut cu 0,2%, în contextul în care pe ansamblul UE s-a înregistrat un avans de 0,1%. În zona euro, creşterea a fost de 0,2%.

Cele mai importante creşteri în ritm lunar au avut loc în aprilie în Letonia (3,4%), Danemarca (2,8%) şi Malta (2,2%), în timp ce declinuri majore au fost înregistrate în Portugalia (-3,6%), Grecia (-3,5%) şi Slovenia (-3,1%).

Sursa: NewsIn

Colaborarea jucătorilor din sectoarele auto, tehnologic, utilităţilor, energetic, precum şi guvernamental este esenţială pentru introducerea pe piaţă a vehiculelor electrice, arată un studiu al companiei de consultanţă PwC.

„În timp ce producătorii auto continuă să introducă vehicule electrice pe piaţă, guvernele, autorităţile locale şi societăţile de utilităţi, se află în postura de a construi infrastructura necesară pentru a susţine aceste vehicule şi a permite dezvoltarea consumului de masă”, potrivit raportului „Charging Forward: Electric Vehicle Survey”, realizat de PwC.

Compania de consultanţă a intervievat peste 200 de directori executivi ce provin din numeroase industrii, inclusiv industria auto, sectorul tehnologic, sectorul utilităţilor, energetic şi guvernamental.

Aproximativ o treime (33,8%) dintre respondenţi a considerat că primul obstacol ce împiedică dezvoltarea pe scară largă a vehiculelor electrice este lipsa de investiţii în modernizarea reţelei electrice. În plus, pentru 31,1% dintre cei intervievaţi, lipsa de capacitate energetică din timpul orelor de vârf este de asemenea îngrijorătoare.

„Finanţarea dezvoltării unei infrastructuri moderne ce poate sprijini vehiculele electrice rămâne un obiect de dezacord între participanţii din industrie”, a declarat liderul Grupului de Servicii pentru Industria Auto din cadrul PwC România, Ionuţ Simion.

Aducerea la acelaşi nivel a costurilor unui vehicul cu motor electric comparativ cu cel al unui motor cu combustie internă rămâne o provocare majoră în adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice. Aproape jumătate dintre respondenţi  (46%), au indicat reducerea de costuri pe termen lung drept principalul motiv pentru care consumatorii ar fi dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru un vehicul electric.

Totodată, aproape 69% dintre respondenţi consideră că vehiculele hibrid şi cele hibrid care pot fi alimentate electric sunt, per ansamblu, cele mai atrăgătoare pentru consumatori.

Raportul prognozează că producţia de vehicule electrice şi hibrid va atinge aproximativ nouă milioane de unităţi până în anul 2020, reprezentând aproape 9% din cota de piaţă globală. Din aceasta, aproximativ o treime, sau trei milioane de unităţi, vor fi vehicule ce pot fi conectate la reţeaua electrică sau vehicule electrice simple.

Sursa: NewsIn

România a înregistrat în martie cel de-al nouălea avans al comenzilor industriale noi faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de 14,5%, în timp ce, faţă de luna precedentă, s-a consemnat un declin de 1,9%, a anunţat marţi Eurostat.

La nivelul blocului comunitar, comenzile industriale noi au crescut în martie cu 11,3%, iar  în zona euro cu 14,1% faţă de luna similară din 2010.

Cele mai mari creşteri din martie ale comenzilor noi în industrie faţă de aceeaşi lună din 2010 s-au consemnat în Estonia (59,6%), Bulgaria (37,3%) şi Lituania (37,2), scăderi înregistrându-se în Grecia (-9,3%), Marea Britanie (-8,1%) şi Irlanda (-6,6%).

În comparaţie cu luna precedentă, comenzile industriale noi au scăzut în martie cu 1,9% în România, în condiţiile în care comenzile industriale noi de pe ansamblul blocului comunitar au coborât tot cu 1,9%, iar cele din zona euro cu 1,8%.

Cele mai mari creşteri faţă de februarie s-au înregistrat  în Finlanda (5,5%), Italia (4,5%) şi Estonia (3,9%), scăderi majore consemnându-se în Danemarca (-22,3%), Irlanda (-13%) şi Portugalia (-8,4%).

Sursa: NewsIn

România a înregistrat în decembrie 2010 o creştere de 4,3% a producţiei industriale faţă de aceeaşi lună din 2009, în timp ce pe ansamblul blocului comunitar a fost înregistrat un avans de 7,7%, arată datele publicate luni de Eurostat.

În zona euro, producţia industrială a urcat cu 8% faţă de decembrie 2009.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Estonia (38,4%), Irlanda (16,9%) şi Letonia (15,7%). Scăderi ale producţiei industriale faţă de decembrie 2009 s-au înregistrat doar în Grecia (-5,2%), Malta (-3,1%) şi Spania (-0,1%).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială din România a scăzut în decembrie 2010 cu 0,2%, în contextul în care pe ansamblul UE s-a înregistrat un declin de 0,1%. În zona euro, scăderea a fost tot de 0,1%.

Cele mai importante creşteri în ritm lunar au avut loc în Slovenia (4,2%), Portugalia (3,8%) şi Estonia (1,3%), în timp ce declinurile cele mai importante au fost înregistrate în Letonia (-1,9%), Irlanda (-1,7%) şi Danemarca (-1,3%).

Sursa: NewsIn