La 1 mai 2010, în oraşul Shanghai, RPC, a fost inaugurată Expoziţia Mondială World Expo-2010. Pe durata expoziţiei 192 ţări şi 51 oraşe şi organizaţii internaţionale îşi vor prezenta ultimele realizări în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor.

Genericul expoziţiei este „Un oraş mai bun, o viaţă mai bună” şi pornind de la acesta participanţii la expoziţie vor oferi modelele sale de oraşe ideale, fiecare dintre acestea ulterior vor fi realizate.

Sloganul Standului naţional „Oraşul meu este şi oraşul tău” aduce în prim-plan trăsăturile naţionale ale poporului – ospitalitatea şi bunăvoinţa, precum şi deschiderea spre cooperare în toate domeniile  – cultura, stiinta, economie.

Cele mai interesante si originale idei a oraselor viitorului si-au gasit reflectie in pavilioanele expozitionale, complexele moderne de afaceri si de locuit, intinse pe Teritoriul Expo, cu aria de 5,28 km.p., in centrul orasului Shangai.

Informatii suplimentare se pot obtine accesand: http://en.expo2010.cn

ADR Nord-Vest a publicat situatia depunerii de proiecte in cadrul POR la data de 28 iunie 2010.

Astfel, conform ultimelor informatii, in cadrul celui de-al doilea apel lansat pentru DMI 4.3. “Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” au fost depuse 362 de proiecte dintre care 88 au fost respinse, 19 au fost retrase, iar doua se afla in etapa de precontractare. Restul proiectelor se afla in diferite stadii ale evaluarii.

In acest moment, se inregistreaza o incarcare de 170% pentru DMI 4.3., ceea ce ar putea conduce in perioada urmatoare la suspendarea depunerii de proiecte pentru aceasta linie de finantare.

Pentru a consulta situatia completa a proiectelor depuse in Regiunea Nord-Vest in cadrul POR, accesati: www.fonduri-structurale.ro

Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) se va întruni vineri ca să decidă dacă acordă României cea de a cincea tranşă, de circa 900 milioane euro, a declarat, marţi, reprezentantul regional pentru România şi Bulgaria al FMI, Tonny Lybek, potrivit unui comunicat transmis de FMI.

„Consiliul executiv al FMI ar urma să se întrunească vineri, 2 iulie 2010, ca să efectueze cea de-a patra revizie a acordului stand-by cu România. Sub rezerva finalizării reexaminării de către Board, a cincea tranşă (DST 768 milioane euro sau aproximativ 900 milioane euro) va fi disponibilă la Banca Naţională din România, după două zile lucrătoare”, se arată în comunicat.

Astfel, Lybek confirmă declaraţiile făcute de ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

„Autorităţile române şi-au demonstrat angajamentul ferm faţă de programul lor economic, care este sprijinit de acordul stand-by – prin identificarea rapidă a unor măsuri compensatorii, după hotărârea Curţii Constituţionale”, a mai spus Lybek.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, menţiona luni că boardul FMI nu s-a întrunit până acum din cauza propriilor formalităţi interne, şi că „atât FMI, cât şi CE, au îmbrăţişat şi salută măsurile pe care guvernul urmează să le introducă de la 1 iulie”.

Deficitul bugetar agreat cu FMI pentru 2010 este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Consiliul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a aprobat marţi admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere a acţiunilor emise de Prefab (PREH), potrivit unui comunicat al instituţiei.

Astfel, una din deciziile luate marţi de cosiliul bursei prevede „admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de SC Bursa de Valori Bucureşti SA, în cadrul Sectorului Titluri de Capital – Categoria 1 acţiuni, a acţiunilor emise de SC Prefab SA Bucureşti”.

Acţiunile producătorului de materiale de construcţii au fost suspendate de la tranzacţionarea pe piaţa Rasdaq, categoria a III-a R, în vederea transferării pe piaţa reglementată a BVB, începând de miercuri.

Preşedintele consiliului de administraţie al Prefab este Petre Marian Miluţ, iar acţionar principal, cu 80% din titluri, este Romerica International SRL. SIF Muntenia deţine 12,97% din acţiunile companiei.

De asemenea, consiliul bursei a mai decis „admiterea de principiu la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de SC Bursa de Valori Bucuresti SA, în cadrul Sectorului Produse Structurate, a produselor structurate emise de Erste Bank Group AG”.

Sursa: NewsIn

Marile pieţe de capital ale continentului au închis şedinţa bursieră de marţi pe roşu, pe fondul temerilor legate de o posibilă criză a lichidităţilor din sistemele bancare ale ţărilor din zona euro, informează Boursorama.

Astfel, indicele FTSE 100, al bursei din Londra, a încheiat ziua cu o scădere de 3,1%, sub pragul psihologic de 5.000 de puncte, la 4.914,22 puncte, indicele DAX, al pieţei din Frankfurt, a pierdut 3,3%, sub pragul de 6.000 de puncte, la 5.952,03 puncte, iar indicele CAC 40, al bursei din Paris, a pierdut 4,01%, la 3.432,99 puncte.

Titlurile europene au înregistrat cele mai mari pierderi din ultimele şase săptămâni, după publicarea unui raport care arăta o încetinire a creşterii economice din China, sub estimări, în condiţiile în care şi încrederea consumatorilor din Statele Unite a scăzut mai mult decât anticipau analiştii, informează Bloomberg.

Principalii indici de pe Wall Street erau pe roşu în prima parte a şedinţei de marţi. Astfel, în jurul orei 19:00, ora României: Dow Jones pierdea 1,89%, la 9.946,48 puncte, indicele compozit Nasdaq scădea cu 2,66%, la 2.161,51 puncte, iar indicele extins S&P 500 scădea cu 2,09%, la 1.052,12 puncte.

Sursa: NewsIn

Parlamentul i-a validat, marţi, ca membri ai Consiliului fiscal, pe Lucian Albu, Răzvan Stanca, Tatiana Moşteanu, Silviu Şeitan şi Dumitru Ionuţ.

Fiecare dintre cele cinci propuneri au primit voturile favorabile ale tuturor celor 238 parlamentari prezenţi la şedinţă. Reprezentanţii PSD şi PNL au lipsit.

Lucian Albu a fost nominalizat de Academia Română, Răzvan Stanca de BNR, Tatiana Moşteanu a fost propusă din partea ASE, Silviu Şeitan din partea Institutului Bancar Român, iar Dumitru Ionuţ, din partea Asociaţiei Române a Băncilor.

De asemenea, plenul reunit al celor două Camere l-a validat pe Costache Liviu ca membru al Comitetului pentru finanţe publice locale, acesta întrunind tot 238 voturi favorabile, ale tuturor parlamentarilor prezenţi.

Sursa: NewsIn

APDRP a incheiat contracte de finantare pentru dezvoltarea mediului rural in valoare de 2,79 miliarde de euro.  De la demararea PNDR, in martie 2008, au fost semnate 12.542 de contracte de finantare.

De asemenea, pentru contractele incheiate de APDRP au fost efectuate plati in valoare totala de 549,49 de milioane euro, la care se adauga si aproximativ 659 de milioane de euro, platile efectuate pentru Masurile de sprijin pe suprafata implementate de APIA.

Masura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”, a suscitat un viu interes inca de la inceput. Pana in prezent, APDRP a primit 5.220 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.524 de proiecte cu valoare publica de 528,27 de milioane de euro. Totodata, au fost efectuate plati totale in valoare de peste 169 de milioane de euro.

Masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” a fost accesata de 627 de beneficiari, fiind semnate pana in prezent 379 de contracte de finantare in valoare publica de peste 368 de milioane de euro. Platile efectuate se ridica la peste 39 de milioane euro.

Impreuna cu Masura 123, doar pentru anul 2008, au fost disponibile doua Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 si XS28/2008 avand ca domeniu de activitate industria alimentara si, respectiv, industria forestiera. Pentru aceste Scheme de Ajutor de Stat, au fost contractate 336 de proiecte, astfel: 192 de proiecte in valoare publica de 83,3 milioane de euro pentru Schema XS13/ 2008 si 144 de proiecte in valoare publica de 59,61 de milioane de euro pentru Schema XS28/ 2008.

In cadrul Masurii 322 privind renovarea si dezvoltarea satelor, in urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finantare, suma alocata prin PNDR acestei Masuri, pana in anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depasita de aproape cinci ori.

Au fost contractate pana in prezent 476 de proiecte cu o valoare de 1,24 de miliarde de euro, etapa de contractare fiind inca in desfasurare. Din datele existente la finalul anului 2009, pentru proiectele deja contractate, reiese faptul ca finantarile au fost obtinute in principal pentru:

• reteaua de drumuri de interes local, fiind construiti sau modernizati 1.228 km;

• reteaua publica de alimentare cu apa, fiind realizate investitii pe 2.114 km;

• reteaua publica de canalizare, fiind realizate investitii pentru 3.022 km

Platile efectuate beneficiarilor Masurii 322 sunt de 51,58 milioane de euro, majoritatea proiectelor fiind insa in etapa de licitatii publice.

Pentru Masura 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”, pana in prezent, au fost depuse 2.203 cereri de finantare, fiind contractate 735 de proiecte, cu o valoare de aproape 100 de milioane de euro, procesul de contractare fiind in desfasurare.

Din septembrie 2008, cand a fost lansata prima sesiune pentru depunerea de proiecte pe Masura 313 – „Incurajarea activitatilor turistice” si pana in prezent, au fost depuse 811 cereri de finantare si au fost contractate 475 de proiecte, in valoare de 84,23 de milioane de euro.

Interesul major l-a constituit, ca si in cazul Programului SAPARD, componenta de finantare a structurilor de cazare. Astfel, 416 beneficiari, care au semnat contractul de finantare, au solicitat sprijin pentru construirea sau modernizarea de pensiuni, cabane, etc.

Masura de instalare a tinerilor fermieri (Masura 112) s-a bucurat, inca de la lansarea acesteia, in decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, pana in acest moment, au fost depuse 3.662 de cereri de finantare, dintre care au fost contractate pana acum 2.334 de proiecte. Valoarea proiectelor contractate depaseste 48,84 milioane euro. Cu alte cuvinte, pana in acest moment au fost instalati in mediul rural 2.334 de tineri fermieri.

In sesiunea septembrie – octombrie 2009, lansata pentru Masura 431 – „Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului”, submasura 431.1 Constructie parteneriate public-private au fost depuse 112 proiecte in valoare publica de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de imbucurator tinand cont de noutatea absoluta pe care o presupun aceste tipuri de finantari.

In afara de implementarea Masurilor mai sus mentionate, APDRP mai efectueaza si platile aferente Masurilor de sprijin pe suprafata, implementate de catre APIA.
Este vorba despre:

• Masura 211 – „Sprijin pentru zona montana defavorizata”;

• Masura 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana”;

• Masura 214 – „Plati de agro-mediu”;

• Masura 611 – „Plati complementare directe”.

Pentru aceste Masuri, pana in acest moment, au fost efectuate plati de peste 659 de milioane de euro.

Sursa: APDRP

Cotele reduse de TVA de 9% şi respectiv 5% au scăpat de majorare, Executivul stabilind doar creşterea cu cinci puncte procentuale a cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de 19%.

„Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse”, se menţionează în ordonanţa de urgenţă publicată ieri în Monitorul Oficial, care conţine şi alte măsuri prin care autorităţile urmăresc colectarea unor venituri mai mari la buget.

Cota redusă de 9% se aplică în cazul livrării de medicamente de uz uman şi veterinar, de produse ortopedice şi proteze – cu excepţia protezelor dentare.

De asemenea, în cazul livrării de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste se aplică tot cota redusă. Mai beneficiază de cota de 9% serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, monumente istorice, grădini botanice, târguri, expoziţii, cinematografe, precum şi cazarea în cadrul sectorului hotelier.

La sfârşitul lunii decembrie 2008, autorităţile au decis aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% în cazul locuinţelor noi, pentru a ajuta sectorul imobiliar.

TVA de 5% se aplică la livrarea de locuinţe cu o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeste suma de 380.000 de lei, exclusiv TVA.

Industria farma răsuflă uşurată

Reprezentanţii din industria farmaceutică sunt multumiţi că măsura majorării TVA nu a atins zona medicamentelor.

„Ne ajută cu siguranţă pentru că noi plătim TVA şi recuperăm banii după mai multe luni (…). Mărirea TVA-ului şi la medicamente ar fi însemnat o acutizare a problemelor legate de cash flow şi ar mai fi însemnat ca 5% în plus să fie blocaţi”, a spus Dorin Catană, directorul general al reţelei de farmacii Centrofarm, unul dintre primii zece jucători din piaţă.

La nivelul medicamentelor, TVA are valoarea de 9% şi se aplică atât produselor cu prescripţie, cât şi celor fără prescripţie. La ambele categorii de produse, TVA se păstrează la nivelul actual de 9%.

Imobiliare: impact nesemnificativ

Şi cei din industria imobiliară se bucură că Guvernul nu s-a atins de cota redusă de TVA pentru anumite construcţii.

Măsura de reducere a TVA-ului la 5% pentru apartamentele vândute de persoanele juridice la un preţ mai mic de 380.000 de lei, care rămâne în vigoare, a fost foarte bună, în condiţiile în care marea majoritate a locuinţelor au fost vândute sub acest plafon.

„Anul trecut cred că am vândut doar vreo zece apartamente noi mai scumpe de acest nivel, deoarece sunt mai greu de finanţat aceste achiziţii. Din acest motiv, impactul majorării TVA de la 19% la 24% va fi nesemnificativ pe portofoliul nostru, în condiţiile în care cele mai multe tranzacţii sunt realizate în intervalul 45.000-70.000 de euro”, spune Valentin Ilie, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Consultantul spune că din cele 500-600 de apartamente vândute de Coldwell Banker anul trecut doar 10% au fost locuinţe noi, vândute de persoane juridice, deci pentru care se percepe TVA. „Aşteptăm şi noi să vedem pe viitor dacă se va întâmpla ceva cu acest TVA de 5%”, mai spune consultantul.

Sursa: Ziarul financiar

Banca Comerciala Româna (BCR) a anuntat ca va reduce dobînzile la creditele garantate în euro între 0,75% si 1,25%, în functie de istoricul pe care îl au clientii în raport cu banca.

De asemenea, creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca vor avea o dobînda variabila, în functie de EURIBOR plus o marja de 5,75% pentru clientii cu istoric BCR, si EURIBOR la sase luni, plus o marja de 6,25% pentru clientii noi.

În cazul creditelor ipotecare acordate cu un avans mai mic de 25%, la noul procent de dobînda se va mai adauga 0,4% în cazul unui avans cuprins între 0% si 10% (exclusiv), respectiv 0,2% în cazul unui avans cuprins între 10% si 25%, potrivit reprezentantilor bancii.

Sursa: Monitorul de Cluj

Criza financiara internationala, care a generat probelme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice institutii financiare din lume, se rasfrange din ce in ce mai vizibil si asupra Romaniei.

Reprezentantii Fondului Monetar International si ai Comisiei Europene, dar si membrii Guvernului, au ajuns la concluzia ca Romania ar fi putut trece mai usor peste dificultatile generate de criza financiara internationala, daca ar fi absorbit mai multe fonduri europene. In vederea depasirii perioadei de criza, Creditreform Romania propune solutii favorabile pentru companiile romanesti prin consultata financiara, respectiv recuperarea debitelor si verificarea potentialilor clienti prin rapoartele de credit.

Potrivit Creditreform, economia supraincalzita a Romaniei a resimtit puternic socul undei de criza datorita accesului dificil la finantare si a inrautatirii conditiilor de creditare. Totodata scaderea drastica a vanzarilor cu peste 50% in anumite domenii, scaderea lichiditatilor dar si cresterea costurilor de finantare au condus la accentuarea crizei financiare. Printre principalii vectori se numara cresterea numarului de falimente, restructurarea activitatii companiilor, plata cu o intarziere medie a tranzactiilor comerciale.

Criza financiara a afectat mediul economic al Romaniei prin cresterea numarului de intarzieri la plata si cresterea numarului insolventelor. Astfel, potrivit unor estimari la nivel national, la inceputul anului 2009, 20% din companiile debitoare notificate au intrat in insolventa urmand ca la sfarsitul anului procentul acestora sa creasca cu 30% fata de anul precedent.

Un alt efect notabil al crizei este inrautatirea climatului de business. Datorita neincasarii la termen cele mai afectate sectoare sunt cele din domeniul constructiilor, transporturilor, IT, industriei textile si industriei mobilei. In aceste sectoare, masurile cele mai frecvent adoptate de companii sunt folosirea procedurilor legale si a insolventei ca modalitati de constrangere si sporirea atentiei in acordarea creditului comercial.

In aceasta perioada de criza, s-a identificat o deteriorare a raiting-urilor companiilor, fapt ce conduce la reducerea indicelui de bonitate acordat companiilor si la scaderea limitelor de credit acordate.

Pentru depasirea crizei, Creditreform propune implementarea politicilor de management al riscurilui dar si stabilirea unor proceduri de colectare a debitelor, conform know-how-ului companiei Creditreform Germania, practicat in peste 75 de tari din intreaga lume.

Printre tendintele pe termen scurt identificate de Creditreform Romania sunt mentinerea creditarii la niveluri scazute, procesul dificil de colectare a debitelor si lichiditatile insuficiente la nivelul companiilor. Datorita tendintelor pe termen scurt, firmele vor deveni mai receptive la masurile de protectie ale business-ului, apeland la servicii de rapoarte de bonitate si de monitorizare a partenerilor de afaceri.

In perceptia Creditreform Romania, criza este prezentata prin prisma efectului de “domino”. Incercarea companiilor de a amana propriile plati si de a incasa bani de la clienti duce la intrarea in relatii de afaceri cu parteneri in dificultate financiara, respectiv la ingreunarea accesului la finantare si implicit la neplata datoriilor dintre clienti si furnizori dar si la neachitarea datoriilor catre stat. Astfel, companiile intra in incapacitate de plata si in insolventa.

Propunerea Creditreform pentru depasirea crizei prin recuperarea debitelor si prin informarea permanenta cu privire la solvabilitatea partenerilor de afaceri reprezinta o solutie cu atat mai eficienta din punct de vedere al sanselor de recuperare cu cat decizia de a actiona este mai rapida.

Evenimentele economice de la Bucureşti şi cauzele deprecierii monedei naţionale sunt dezbătute marţi atât de presa centrală internă, cât şi de presa economică internaţională, care averizează că orice amânare a unei noi tranşe din acordul cu FMI va complica grav situaţia economică a României.

În articolul cu titlul „Cine a aruncat în aer cursul. Cât poate BVR să ţină leul în viaţă”, cotidianul Gândul scrie că, de data aceasta, prăbuşirea leului nu a fost cauzată de un atac speculativ, ci de faptul că marile companii, românii bogaţi, dar şi cei de rând, după o săptămână în care s-au anulat şi s-au aprobat de câteva ori tăierea pensiilor şi majorarea TVA, au dat buzna la ghişeele bancare şi la casele de schimb valutar pentru a cumpăra valută, speriaţi de posibilitatea unei deprecieri masive.

„Dealerii arată cu degetul şi spre declaraţia unui director BNR, care a anunţat că este posibilă o explozie a cursului de până la 6 lei/euro. Banca Naţională, în mod surprinzător, nu a intervenit în piaţă decât declarativ, explicând cursul maxim record prin faptul că a avut loc un ‘şoc psihologic’. Rezervele BNR, de peste 34 de miliarde de euro, sunt suficiente pentru a menţine cursul cel puţin un an, susţin economiştii. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a îndemnat la calm şi a subliniat că, din calculele Fondului, ‘cursul de echilibru’ al României este de 4,1-4,2 lei/euro”, scrie Gândul.

Potrivit cotidianului Jurnalul Naţional, „Creşterea TVA la 24% a aruncat în aer moneda naţională”.  „Cursul a atins maximul istoric şi a fost cotat de BNR la 4,3257 lei/euro. Este o consecinţă directă a majorării TVA cu 5 puncte procentuale şi a in­certitudinii care există în pieţele fi­nanciare vizavi de acordarea celei de-a cincea tranşe de la FMI. Miercuri, boardul FMI trebuie să decidă dacă România va primi cele 850 mili­oane de euro. Cursul de referinţă pu­blicat de Banca Naţională a Ro­mâniei (BNR) a crescut ieri cu 4,49 bani, la 4,3257 lei/euro, ajungând astfel la cel mai ridicat nivel de la in­troducerea monedei unice europene”.

Adevărul scrie că „Economia României este în derivă”. „Decizia Curţii Constituţionale, anunţul de majorare a TVA şi răspunsul aşteptat miercuri de la FMI destabilizează economia autohtonă. Incertitudinea că autorităţile vor fi capabile să se încadreze în ţinta de deficit bugetar duce euro la maximul istoric şi face România una dintre cele mai riscante ţări din UE”, afirmă jurnaliştii de la cotidianul citat.

Evenimentul zilei afirmă că „Deprecierea istorică a leului este consecinţa unui ‘lanţ de decizii amânate'”. Deprecierea leului în raport cu principalele valute şi mai ales cu euro este consecinţa unui întreg „lanţ de decizii amânate, care a speriat pieţele”, a explicat pentru evz.ro Radu Limpede. Dacă salariile din sectorul bugetar ar fi fost diminuate în 2009, an electoral, scăderea acestora ar fi fost de doar 8-9% şi nu de 25%. De asemenea, decizia Curţii Constituţionale cu privire la diminuarea pensiilor, majorate, de asemenea, în context electoral, a avut un impact negativ asupra încrederii investitorilor cu privire la evoluţia economiei româneşti.

Si presa internaţională analizează evenimentele economice de la Bucureşti şi averizează că orice amânare a unei noi tranşe din acordul cu FMI va complica grav situaţia economică a României.

Publicaţia economică Wall Street Journal scrie că decizia de mărire a TVA de la 19 la 24% va rezolva pe termen scurt problema menţinerii deficitului bugetar în limita de 6,8%, angajat în negocierile cu FMI. Pe de altă parte însă, măsura va întârzia şi mai mult reluarea creşterii economice într-o ţară în care produsul intern brut a scăzut, anul trecut, cu 7%.

Agenţia Reuters citează o declaraţie a lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, care afirmă că board-ul Fondului ar putea amâna pîână la începutul lunii iulie reuniunea la care să decidă acordarea unei noi tranşe de împrumut. Asta în ciuda aşteptărilor guvernului, care speră ca decizia să fie luată mâine, iar banii să ajungă în România până vineri.

Agenţia France Press aminteşte de minimul istoric atins luni de leu în raport cu euro şi îi citează pe analişti bancari de la Bucureşti care afirmă că picajul monedei naţionale ar putea continua în absenţa unor măsuri a căror importanţă să fie sesizată de către întreaga clasă politică.

Publicaţia de afaceri Bloomberg pune deprecierea istorică a leului pe seama anunţului opoziţiei că va depune o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului. Acest lucru, mai scrie Bloomberg, complică şi mai mult aplicarea măsurilor de austeritate menite să revigoreze acordul cu FMI.

Şi ediţia online a cotidianului londonez Financial Times afirmă că decizia curţii constituţionale demonstrează, odată în plus, dificultăţile cu care guvernele est-europene se confruntă în implementarea durelor, dar necesarelor măsuri de austeritate.

Sursa: NewsIn

TVA se majorează oficial de la 1 iulie la 24%, OUG de modificare a Codului Fiscal fiind publicată luni în Monitorul Oficial.

Majorarea TVA a fost decisă sâmbătă în şedinţă de Guvern.

Totodată, Ordonanţa de Urgență de modificare a Codului Fiscal prevede taxarea tichetelor de masă, a tichetelor cadou, a plăţilor compensatorii şi impozitarea dobânzilor la depozite și conturi curente.

Potrivit noilor reglementări, impozitul de 16% va fi aplicat de la 1 iulie şi pentru dobânzile la conturile curente, depozitele la termen şi la vedere. Veniturile din dobânzile bancare au fost scutite de impozitul de 16% în 2009, iar măsura fusese extinsă şi pentru anul 2010. De la 1 iulie se impozitează cu 25% şi câştigurile din jocuri de noroc. Impozitul se aplică asupra venitului net, calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de acelaşi organizator sau plătitor.

Prevederile care impuneau impozite suplimentare pentru cei care au mai multe imobile cu destinaţia de locuinţă au fost eliminate din textul OUG. Potrivit acestora, persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri cu destinaţie de locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, urmau să plătească în anul 2010 o ”taxă de solidaritate” reprezentând 50% din impozitul datorat în 2010 pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, 100% din impozit pentru a doua şi 200% pentru a treia şi umătoarele.

Sursa: NewsIn

Posesorii de carduri de debit BCR vor putea retrage numerar de la bancomatele BCR din Republica Moldova fără comisioane suplimentare celui de 0,2% din suma retrasă, minim 0,20 lei, pe care îl practică la orice bancomat BCR, a anunţat banca, duminică, într-un comunicat.

„În momentul de faţă sunt circa 6.000 de ATM-uri (bancomate n.r.) în nouă ţări – Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Ucraina şi Republica Moldova – de la care posesorii de carduri BCR pot retrage numerar fără să mai plătească alte comisoane interbancare şi internaţionale. Acest serviciu este valabil pentru toate cardurile de debit BCR ataşate unui cont curent în lei”, a declarat directorul executiv al direcţiei de carduri din cadrul BCR, Igor Zganjer.

Comisionul de retragere de numerar în afara ţării pentru cardurile BCR este de 0,2% din suma retrasă, dar nu mai puţin de 0,20 lei, pentru retragerile de la oricare dintre bancomatele grupului Erste Bank.

Totodată, toate cardurile de debit emise de BCR Chişinău au comision unic pentru retragerea de numerar prin bancomatele grupului Erste, similar cazului in care ar fi utilizat bancomatul unei alte bănci din Moldova.

BCR Chişinău are un portofoliu de peste 3.000 de carduri active şi o reţea de 34 de bancomate, se mai arată în comunicat.

BCR gestionează active de peste 16,4 miliarde euro şi are în prezent o reţea de 668 de unităţi de retail, pentru populaţie şi microîntreprinderi, precum şi 48 de centre de afaceri corporate, dedicate în special IMM-urilor şi companiilor mari.

BCR emite 25 tipuri de carduri de credit şi de debit şi are instalată cea mai mare reţea naţională de ATM şi POS, respectiv peste 2.000 de bancomate şi circa 17.000 de terminale electronice operaţionale la comercianţi pentru plata cu card.

Sursa: NewsIn

Presa de luni acordă spaţii ample deciziei Guvernului Boc de a majora taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 19% la 24%, precum şi efectelor care decurg din aplicarea acestei măsuri.

Gândul susţine, în articolul cu titlul „Povestea din spatele majorării TVA. Cum şi-a luat Băsescu mâna de pe Guvern”, că „preşedintele Traian Băsescu şi liderii PDL au ştiut încă de joi seara că reducerea pensiilor va fi declarată neconstituţională, după ce au aflat <<pe surse>> că judecătorul Puskas Zoltan, propus de UDMR, va vota împotriva acestei măsuri”. Ziarul relatează, citând surse democrat-liberale, că preşedintele Băsescu le-ar fi cerut premierului Emil Boc şi ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, două proiecte alternative de reducere a deficitului bugetar, plecând de la ipoteza că pensiile nu vor putea fi reduse cu 15 la sută. „Cele două opţiuni ale guvernanţilor erau creşterea TVA la 24 la sută sau creşterea TVA la 22 la sută şi impozitarea pensiilor mari, de peste 3.000 de lei, cu 50 la sută, urmând ca pensiile între 1.000 şi 3.000 de lei să fie impozitate cu 16 la sută. Această ultimă variantă a fost puternic susţinută de către ministrul de Finanţe, la întâlnirea coaliţiei de guvernământ de vineri seara. Varianta era agreată şi de UDMR, dar cel care s-a opus a fost premierul Emil Boc. El ar fi spus că orice impozitare a pensiilor va atrage o nouă dispută publică cu opoziţia şi că există riscul ca ea să fie atacată la Curtea Constituţională”, se arată în articolul din Gândul.

http://www.gandul.info/news/povestea-din-spatele-majorarii-tva-cum-si-a-luat-basescu-mana-de-pe-guvern-6452988

Acelaşi ziar susţine că „Majorarea TVA aduce 1 miliard de euro la buget. Tăierea pensiilor ar fi adus 1,6 miliarde”. Jurnaliştii de la Gândul spun că  încasările din taxa pe valoare adăugată ar putea fi mai mici decât estimează Finanţele dacă va scădea consumul şi dacă va creşte evaziunea fiscală.

http://www.gandul.info/news/majorarea-tva-aduce-1-miliard-de-euro-la-buget-taierea-pensiilor-ar-fi-adus-1-6-miliarde-6452998

Adevărul informează, în articolul „Planul B al Guvernului: sărăcirea populaţiei/ Ce produse se vor scumpi”, că majorarea TVA va avea ca principale efecte scumpiri în lanţ, un leu mai slab şi şomaj mai mare. „Principalul efect al majorării TVA este scăderea puterii de cumpărare, adică raportul dintre salarii şi scumpiri. Numai de la începutul anului, salariul mediu net al românilor a scăzut cu circa 3%, iar produsele (atât cele alimentare cât şi cele nealimentare) s-au scumpit cu 2,5%. Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale va duce la o scumpire suplimentară a acestor produse cu alte opt procente, potrivit reprezentanţilor mediului de afaceri”, se spune în Adevărul.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Planul_B_al_Guvernului-_saracirea_populatiei_0_287971549.html

În materialul „Cum vom duce povara creşterii TVA”, din România Liberă, se afirmă că „32 de lei pe lună este suma medie pe care fiecare român o va plăti suplimentar statului ca urmare a creşterii TVA de la 19 la 24%. Însă paguba nu se împarte egal: şi dacă măresc preţurile şi dacă le menţin, companiile sunt obligate să facă ce nu a reuşi statul – concedieri şi reduceri salariale”. Pe de altă parte, se arată în acelaşi articol, ar putea apărea şi scăderi de preţuri, mai ales „pe pieţele foarte competitive şi unde cererea este foarte elastică”.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/economie/cum-vom-duce-povara-cresterii-tva-191770.html

Sub titlul „Majorarea TVA va conduce la preţuri mai mari cu până la 10%”, Evenimentul Zilei notează că, în urma deciziei de majorare a TVA, românii au început deja să îşi facă stocuri de produse mai ieftine. Însă, mai arată acelaşi ziar, „cu toate că cererea este tot mai mare în zilele rămase până la sfârşitul lunii, o parte dintre comercianţi preferă să-şi ţină produsele în depozite, pentru a avea un câştig sporit începând cu 1 iulie”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/majorarea-tva-va-conduce-la-preturi-mai-mari-cu-pana-la-10-899221.html

Sursa: NewsIn

Clienţii băncilor sunt tot mai interesaţi de oferte alternative de economisire, care să nu fie afectate de impozitul de 16% ce se va aplica de la 1 iulie câştigurilor din dobânzi, aurul, conturile offshore şi dobânzile garantate de bănci fiind printre produsele ce le stârnesc interesul.

„În contextul viitoarei impozitări a dobânzilor primite pentru depozitele la vedere şi la termen, aurul îşi va spori atractivitatea, câştigul din tranzacţionarea acestuia neintrând în sfera câştigurilor impozabile”, explică directorul de vânzari trezorerie din cadrul Piraeus Bank România, Alina Piciorea.

Aurul este deja în atenţia investitorilor, ca urmare a creşterii relativ constante înregistate de preţul metalului preţios pe pieţele internaţionale, corelată cu previziunile pesimiste ale analiştilor referitor la evoluţia economiilor şi la impactul măsurilor monetare în nivelul inflaţiei.

„Cererea pentru metalul preţios a înregistrat creşteri spectaculoase, ducând preţurile la peste 1.240 dolari/uncia. Majoritatea specialiştilor susţin că preţul va atinge noi maxime istorice, continuându-şi, astfel, trendul pozitiv, cu posibilitatea atingerii nivelului de 1.300 dolari/uncie în trimestrul III. Aurul este văzut ca unul din cele mai performante active, cu randamente medii anuale de peste 13,5%”, susţine Alina Piciorea.

În prezent, Piraeus Bank este singura bancă din România care vinde aur către populaţie, iar Piciorea a precizat că aceste vânzări au atins cote record în mai şi iunie 2010, dublându-se în această perioadă pe fondul deprecierii leului şi a incertitudinilor crescânde privind situaţia economică.

În mai puţin de 9 luni de la introducerea acestui produs pe piaţa românească, s-au vândut aproximativ 100 kg de aur sub formă de lingouri şi mai mult de 1.000 de monede, în valoare totală de peste 3 milioane euro. Dintre acestea, în ultimile 45 de zile au fost achiziţionate peste 50 kg de aur şi 400 de monede, iar reprezentanţii băncii susţin că cererea se menţine în continuare ridicată.

„Profilul investitorului în aur a înregistrat o evoluţie interesantă. Dacă primii clienţi au achiziţionat metalul preţios atraşi în primul rând de accesibilitatea şi ineditul acestuia, dat fiind că banca oferă inclusiv lingouri de 5 sau 10 grame, astăzi clienţii se orientează mai mult înspre investiţia în cantităţi mai importante, în scop investiţional, peste 30 de kilograme fiind vândute în mai şi iunie către clienţi care au achiziţionat în medie peste 500 grame (16.000 euro)”, explică Piciorea.

În prezent, Piraeus Bank România vinde gramul de aur pentru lingouri cu 161 lei şi îl cumpără cu 135 lei, iar monedele le vinde cu câte 1.250 lei bucata. Banca nu răscumpără, însă, decât aurul care a rămas în trezoreria sa. Drept urmare, clientul trebuie să îşi deschidă un cont curent (la care comisionul de admnistrare e de 3 lei/lună) şi să apeleze la serviciile de custodie ale băncii (care costă lunar 0,1% din valoarea în lei a aurului tezaurizat, plus TVA), iar când îi vinde băncii înapoi aurul, plăteşte 35 lei pe tranzacţie.

Depozite departe de impozite

Alte variante de economisire care să nu fie afectate de impozitul de 16% sunt depozitele deschise în ţări care nu percep astfel de impozite.

Un astfel de exemplu este cel al Bank of Cyprus România, care oferă posibilitatea deschiderii unui cont curent în Cipru şi, implicit, a constituirii unui depozit. Reprezentanţii Bank of Cyprus au precizat că pentru depozitele deschise la banca mamă nu se percep taxe sau comisioane. Comisionul de retragere de numerar la scadenţa depozitului este zero, iar în cazul cetăţenilor non-rezidenţi în Cipru, venitul provenit din dobândă nu se impozitează.

Reprezentanţii bănci precizează că pentru depozitele în euro constituite în Cipru, ratele dobânzilor valabile în prezent sunt de 2% pentru depozitele la 1 lună, 3,3% pentru cele la 3 luni şi 3,56% la 6 luni şi precizează că există şi unele costuri, legate de transmiterea extraselor de cont şi de comisionul de transfer, care porneşte de la 5 euro pentru sume de până la 1.000 euro.

Pentru sume cuprinse între 1.000 şi 50.000 euro comisionul este de 12 euro, iar pentru sume mai mari, banca percepe un comision de transfer de 0,15% din sumă, de minimum 5 euro şi de maximum 400 euro, la care adaugă o taxă de procesare de 12 euro. Pentru transferurile intragrup Bank of Cyprus, între conturile aceluiaş titular şi în aceeaşi monedă, banca oferă un discount de 50%.

Astfel, cei interesaţi îşi pot face nişte calcule din care să reiasă dacă dobânzile oferite în sistem offshore sunt mai rentabile sau nu faţă de cele din ţară, supuse impozitării.

Dobânzi garantate

O altă variantă ar fi cea a dobânzilor fixe, garantate de bancă, cum sunt cele oferite de Alpha Bank România, care a lansat în această săptămână un depozit la termen pentru populaţie prin care veniturile din dobândă promise clienţilor la momentul constituirii depozitului nu vor fi diminuate de impozit, deoarece banca va asuma dobânda netă încă de la început.

Astfel, dobânzile anuale de 7,75% la lei, 3,75% la euro şi 3,25% la dolari, sunt nete, neafectate de impozit, perioada de constituire a depozitelor fiind de patru săptămâni.

Ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal, de la 1 iulie vor fi impozitate cu câte 16% veniturile obţinute din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente de către persoane fizice rezidente, veniturile din dobânzile bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, precum şi veniturile din dobânzi pentru depozite la termen, şi/sau instrumente de economisire de către persoane fizice rezidente, indiferent de data constituirii raportului juridic.

De asemenea, noile prevederi ale Codului Fiscal au în vedere unificarea cotei de impunere a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise la 16%, indiferent de perioada de deţinere a titlurilor şi reportarea pierderii nete anuale în următorii şapte ani consecutivi şi stabilirea şi efectuarea de către contribuabili, în cursul anului fiscal, a plăţilor anticipate la sfârşitul fiecărui trimestru, în contul impozitului anual datorat.

Sursa: NewsIn

Consiliul Judeţean Cluj a a anunţat că din cauza condiţiilor nefavorabile determinate de ploile abundente căzute pe teritoriul judeţului în ultimele zile şi a imposibilităţii organizării sale în condiţii normale, Tîrgul de Vară Agro Transilvania, preconizat a se desfăşura în perioada 26 – 27 iunie 2010,  în comuna Apahida, sat Dezmir, str. Crişeni, nu va mai avea loc. Tîrgul va fi reprogramat pentru o dată care va fi comunicată ulterior.

Sursa: Făclia