Bijuteria arhitecturală din centrul Clujului, redeschisă
21 august 2026

Picturi murale din 1910 și un sit arheologic din anii 1800, scoase la lumină odată cu restaurarea Prefecturii Cluj
Palatul Administrativ din Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca, în care își desfășoară activitatea Instituția Prefectului Cluj, și-a recăpătat oficial toată splendoarea. Pe lângă aducerea clădirii la forma sa arhitecturală din 1910, lucrările au scos la iveală picturi murale originale și un sit arheologic spectaculos la subsol, care va fi transformat în spațiu expozițional.

Imobilul este monument istoric de categoria B, fiind construit în perioada interbelică. Proiectantul a combinat caracteristicile stilurilor gotic, renascentist și maur. Imobilul a fost construit inițial ca sediu pentru Camera de Comerț și Industrie din Cluj. În perioada care a urmat Celui de-al Doilea Război Mondial a funcționat ca primărie, sediu județean al Partidului Comunist Român, sediu pentru Consiliul Județean Cluj, iar în prezent este sediu al Instituției Prefectului Județul Cluj.
Ca urmare a stării avansate de degradare în care se afla clădirea, după 2020 s-au făcut demersuri pentru restaurarea și reabilitarea edificiului. Astfel, au fost obținute fonduri prin PNRR în cadrul Axei 2 – Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, operațiunea B.2: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, Componenta 5 – Valul renovării.
Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție este de 33,71 milioane lei cu TVA, executant fiind Asocierea EURAS SRL.
Contractul a fost încheiat în ianuarie 2023, însă a suferit întârzieri de 16 luni din cauza contestațiilor la procedurile de achiziție, a litigiilor privind anularea contractului și a reluării procedurilor pentru o nouă atribuire. Cu toate acestea, în data de 29 ianuarie 2025 s-a semnat un nou contract de proiectare și execuție cu Asocierea EURAS SRL.

Lucrările au început în data de 10 aprilie 2025, prin ordinul de începere emis de doamna prefect Maria Forna, și s-au încheiat în data de 15 iulie 2026 (15 luni execuție). Recepția lucrărilor s-a realizat în data de 4 august 2026, iar vineri s-a făcut inaugurarea în prezența mai multor reprezentanți ai autorităților locale, județene, dar și centrale.
Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a ținut să sublinieze în cadrul evenimentului de inaugurare a lucrărilor de reabilitare a Palatului Administrativ că „este de datoria noastră, a generației noastre, să facem tot ce este în putință să conservăm patrimoniul lăsat de înaintașii noștri”.
Maria Forna a explicat că drumul parcurs în cadrul procesului de reabilitare a acestui edificiu-simbol al municipiului Cluj-Napoca a fost unul anevoios.
„Pe parcursul lucrărilor am fost în pericol, în august am fost în pericol de a nu intra în planul Guvernului de continuare a lucrărilor prin PNRR, pentru că era la limită procentul de execuție, de 30 la sută. În numai trei săptămâni s-au realizat trei procente și s-a depășit pragul de 30 la sută, fiind astfel asigurată finanțarea prin PNRR”, a explicat prefecta.

Un alt obstacol a apărut când la subsolul clădirii a fost identificat un sit arheologic. Numai că, potrivit prefectului Maria Forna, acest sit arheologic va reprezenta o oportunitate pentru Instituția Prefectului Județului Cluj de a atrage noi fonduri europene. „Situl datează din anii 1800 și este parte componentă a Palatului Mariaffy din afara zidurilor cetății Clujului.
Am decis să punem în valoare acest zid, să mutăm partea de arhive de la subsol și să luăm în considerare că acest sit ne poate deschide ușile pentru a atrage noi fonduri europene. Ne dorim ca în zona zidului să organizăm expoziții pentru tinerii artiști, pentru Universitatea de Artă și Design, dar și pentru arhivele clujene”, a spus prefectul.
Maria Forna a menționat că în cadrul lucrărilor s-au desființat toate construcțiile parazitare din clădire, revenindu-se la forma edificiului din anul 1910 din punct de vedere arhitectural.

„De asemenea, vreau să subliniez că toate elementele de feronerie, geamurile, ușile, toate elementele de tâmplărie pe care le vedeți sunt elementele originale din anul 1910. Suntem mândri de faptul că putem vedea toate aceste elemente și, mai mult, în foarte multe birouri și săli de ședință au fost descoperite picturi murale, care au fost conservate în mare majoritate ca martori ai anului 1910. Aceasta este o promisiune pentru generațiile viitoare. Au fost conservate foarte bine și puse lângă toate elementele simbolice importante”, a precizat prefecta.

Totodată, odată cu investiția au fost montate panouri fotovoltaice, ceea ce va permite o economie de 40% la energia electrică. De asemenea, au fost amplasate stații de încărcare pentru mașinile electrice pe strada Avram Iancu și au fost montate lifturi interioare pentru o accesibilitate mai mare a persoanelor cu dizabilități.
Prezent la eveniment, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a arătat revoltat de timpul care se pierde de multe ori în derularea proiectelor din cauza contestațiilor. El a profitat de prezența europarlamentarului Daniel Buda și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cerându-le să facă demersuri legislative pentru a preveni astfel de blocaje. „Construcția propriu-zisă durează 15 luni, dar până se finalizează licitația și contestațiile mai trec 16 luni. De aceea, de sus în jos și de jos în sus, haideți să gândim cum fac și alții în Europa. Nu cred că în Europa se stă 16 luni în instanță pentru o achiziție publică. Trebuia să flexibilizăm legislația, menținând transparența, dar oferind flexibilitate funcționarului. Este o treabă pe care vă rog să o aveți în analiză în forul național și în forul european”, a spus edilul.
La eveniment au participat au participat Mircea Abrudean, președintele Senatului României, Teodor Gheorghe, director general al Direcției Generale pentru Relația cu Instituțiile Prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, eurodeputatul Daniel Buda, subprefectul Maria Buzaș Fekete, subprefectul Flaviu Udrea, Adrian Petruș, reprezentantul Asocierii de firme, Gabor Tothfaluși, arhitect al proiectului de reabilitare.
Sursa:
Ziarul Făclia