Birocraţia dă mari bătăi de cap străinilor care se află în Cluj


Relaţia dintre instituţiile publice şi cetăţenii neromâni este încă deficitară, iar legislaţia ar trebui reglementată şi adaptată nevoilor persoanelor străine, sunt concluziile unei dezbaterri privind integrarea resortanţilor ţări terţe (RTT), susţinută la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj.

De pildă, mulţi dintre străini au probleme fiindcă nu cunosc limba română, iar cea mai mare parte dintre documentele de interes public nu sunt traduse în limbi de circulaţie internaţională. De altfel, participanţii la dezbatere au opinat că în cadrul instituţiilor publice ar trebui să existe o persoană sau două care să studieze legislaţia naţională şi europeană cu privire la RTT, astfel încât să îi poată îndruma pe străini în rezolvarea dificultăţilor pe care le întâmpină.

Totodată, termenele prelungite în care se emit unele documente, cum ar fi certificatele de conformitate care le sunt necesare celor care doresc să practice medicina în alte ţări, cauzează numeroase neplăceri străinilor, dar şi românilor. Un astfel de certificat este eliberat de minister cu mari întârzieri, de până la 4-5 luni, iar persoana neromână trebuie să-şi prelungească permisul de şedere în România, riscând să intre în ilegalitate, întrucât nu mai este nici student, nici nu deţine statut de rezident. În acest caz, se poate solicita un permis de şedere plătit pe o perioadă de 90 de zile sau o adeverinţă gratuită care nu mai este valabilă, odată ce persoana părăseşte teritoriul României. Totuşi, nici atunci perioadele maxime prin care se poate justifica legal şederea nu sunt suficiente, în speţă stările de fapt arătând că întocmirea actelor poate dura peste termenul prescris.

„Centralizarea excesivă a atribuţiilor administrative duce la un spaţiu de acţiune al imigranţilor foarte restrâns, iar persoanele nu pot evada din cadrul normativ. Chiar dacă îşi întocmesc dosarele din timp ca să nu aibă probleme şi chiar dacă primesc de la Direcţia de Sănătate Publică certificatul într+un termen scurt, ajung în situaţia în care se împotmolesc luni de zile la minister pentru eliberarea acelui act. Este necesară o descentralizare a procesului, care va duce la o soluţionare a acestor documente mult mai rapidă”, precizează Gabriela Purja, voluntar Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO).

În data de 2 martie în Cluj exisatu 5.718 neromâni, cetăţeni ai statelor membre şi asimilaţi şi 2.644 ceilalţi străini şi apatrizi, din care 1.753 de persoane venite la studii şi doar câteva zeci în scop de afaceri. Potrivit Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Cluj, trendul  de venire a străinilor în zonă este ascendent.

La întâlnirea pe tema „Împreună pentru o mai bună integrare a RTT”, program finanţat de Oficiul Român pentru Imigrări prin Fondul European de Integrare a resortanţilor ţări terţe, au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai ONG-urilor locale care dezvoltă programe şi proiecte cu şi pentru RTT. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor şi LADO.