Bunăstarea angajaţilor creşte productivitatea. Vezi cum privesc firmele locale flexibilitatea locului de muncă


Concilierea muncii cu viaţa de familie, un program de lucru mai flexibil, ba chiar activităţi care pot fi îndeplinite de acasă, stimulente financiare, accesul angajaţilor la anumite facilităţi ori asistenţă medicală sunt câteva dintre principiile care ar putea mări productivitatea angajatului. Toate aceste politici de flexisecuritate pot contribui la bunăstarea salariaţiilor, care astfel vor fi mai dedicaţi şi mai motivati în companie.

Unele firmel clujene au recurs la forme de flexibilizare internă, respectiv la strategii de fidelizare a propriilor angajaţi. Banca de timp este unul dintre exemplele de practicate de companii precum Nokia, producătorul de calorifere tubular Irrom Industrie (membru al grupului italian de firme Irsap), Clujeana sau Fujikura. Angajatul putea lucra în avans cand trebuiau onorate anumite contracte, si era liber daca comenzile erau mai reduse, fară ca în aceste intervale să rămână fără plată. Banca de timp se referă şi la cazul în care angajaţii se înţeleg şi se înlocuiesc la anumite schimburi. Potrivit liderului sindical Valentin Ilcaş şi la Nokia exista posibilitatea ca un angajat să-şi ia de lucru acasă, dacă natura sarcinilor ce trebuiau prestate permitea acest lucru. Farmec este o altă companie care aplică flexisecuritatea la locul de muncă.

Însă, aceste politici nu au şansă să se răspândească atât timp cât pe piaţa muncii nu se regăsesc suficienţi angajaţi care să determine angajatorii să investească pentru a-i păstra, mai cu seamă că profiturile firmelor au avut de suferit în urma crizei. “Atunci când există decalaje între cererea şi oferta de pe piaţa de muncă, trebuie să ţinem cont de faptul că oamenii sunt cei care îşi caută un loc de muncă. Foarte puţine meserii se pot preta la activităţi economice la domiciliu. Cum ar fi cei care lucrează în supermarketuri care nu pot vinde de acasă ori sudorii care tot aşa nu pot pot suda de la domiciliu (…). Foarte multe doleanţe familiale sau medicale le poate avea un angajat care se află într-o poziţie cheie sau care dovedeşte competenţe deosebite. Nu avem o deschidere foarte mare a lucrătorilor care caută să devină indispensabili, prin inbunatatirea de la sine a competenţelor pentru a fi indispensabili firmei. Dacă ar îndeplini aceste lucruri ar putea negocia cu angajatorul şi ar obţine facilităţi”, a punctat Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj la seminarul dedicat flexisecurităţii organizat la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Acesta a mai precizat că pe viitor nu vor mai exista contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, astfel ca pe piaţa muncii va conta puterea de adaptabilitate.

Pe de altă parte, contractele de muncă de tip part-time nu favorizează angajaţii, pentru că atunci aceştia nu reuşesc să se întreţină din salariu.

“Există companii unde flexibilitatea programului de muncă este imposibilă.  Concilierea între familie şi muncă e aproape necunoscută în România. Cele mai mari probleme în familie provin de la lipsurile materiale, întrucât salarizarea e încă foarte redusă Astăzi nu putem spune că un salariat îşi doreşte un program part-time sau un timp redus de lucru pentru că şi aşa primeşte destul de puţini bani”, a spus Valentin Ilcaş, preşedinte al Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa Cluj.

Totuşi firmele trebuie să se preocupe de acele mijloace prin care pot creşte productivitatea angajaţilor, iar in aceasta privinta resursele umane primează. “Problema ocupaţională este tot mai importanta. Teoriile economice demonstrează că rata mică a angajarii este legată de rata mică a productivităţii. Firmele family friendly au grijă de angajat şi de familia acestuia, fie că e vorba de copiii sau bătrânii pe care îi are în îngrijire.Aceste firme nu sunt doar responsabile social. În Italia, 46% dintre femei sunt în şomaj, şi multe dintre ele vor să se angajeze cu jumătate de normă. (…) În schimbul acestor facilităţi, angajatul se obligă. El încheie un acord cu firma  să îşi crească productivitatea muncii dacă i se  oferă un anumit serviciu. Se creează astfel o relaţie de încredere între şef şi angajat”, a explicat Simona Maiocchi, expert în politicili de flexisecuritate din Italia, al companiei Variazioni. Aceasta a mai arătat că în Italia, sunt tot mai populare asa numitele “family-friendly”, prin care firmele adoptă strategii sau se asociază pentru a implementa campanii de facilitare a unor servicii pentru angajaţi, cum ar fi construirea unei grădiniţe.

Se cuvine mentionat ca municipiul Cluj a fost primul oraş unde s-a susţinut seminarul despre flexisecuritate şi răspunsul pieţii muncii la criză, parte a proiectului derulat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Muncă şi Protecţie Socială,  cofinanţat din Fondul Social European şi de Fundaţia Giacomo Brodolini.