Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) a lansat miercuri „Cartea albă a energiei”, prin care propune autorităţilor române zece măsuri pentru relansarea sectorului energetic, conform standardelor europene, una din soluţii presupunând reunirea ANRE cu ANRSC.
Astfel, CCIFER, Ambasada Franţei la Bucureşti şi Secţiunea Română a Consilierilor de Comerţ Exterior ai Franţei, care au redactat documentul, propun reunirea autorităţilor de control a sistemelor de încălzire într-o singură entitate.
„În momentul de faţă, responsabilităţile de control şi administrare a sistemelor de încălzire urbană sunt împărţite între patru ministere (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei, comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Mediului şi Pădurilor) şi două autorităţi de reglementare: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (pentru electricitate şi gaz) şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC – în domeniul energiei termice)”, se arată în document.
O altă soluţie propusă este stabilirea unui contract tip de gestionare a energiei pentru a răspunde provocărilor legate de eficienţa energetică a clădirilor. Acest contract s-ar încheia între proprietarul şi administratorul clădirii şi ar stabili nivelu lde performanţă energetică a clădirilor în timp, precum şi bonusurile şi sancţiunile dacă economia de energie propusă a fost realizată sau nu.
De asemenea, CCIFER sugerează construirea unui program operaţional dedicat eficienţei energetice a clădirilor. O altă măsură propusă în „Cartea albă a energiei” este dezvoltarea cogenerării de înaltă eficienţă printr-un program naţional de modernizare a centralelor de producţie de energie termică în cogenerare.
Totodată, autorităţile publice ar putea acorda investitorilor vizibilităţi pe termen lung prin angajamente ferme şi de durată.
„Investiţiile în domeniul energetic sunt pe termen lung (20-40 de ani). Pentru a câştiga încrederea investitorilor, autorităţile trebuie să dezvolte o viziune de durată şi transparentă, care să includă strategia în domeniul energiei, priorităţile, sursele de finanţare şi stabilirea cadrului reglementar”, se mai arată în carte.
Ar trebui totodată definite, împreună cu operatorii de reţele electrice şi cu ANRE, a tendinţelor sistemului energetic, esenţiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile. În plus, autorităţile române trebuie să garanteze accesul transparent şi echitabil pentru operatori la gazele naturale din producţia internă.
Ultimele trei măsuri propuse prevăd actualizarea standardelor de performanţă energetică pentru construcţiile noi şi pentru renovarea clădirilor pentru a reduce cu 30-35% decalajul României faţă de cerinţele Directivei 2010/31/UE; elaborarea şi implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabilă în primul semestru al anului 2011, dar şi transpunerea celui de-al treilea pachet de măsuri legislative cu privire la pieţele interne de energie electrică şi gaze naturale ale UE în legislaţia română, cu sprijinul operatorilor, în primul semestru al acestui an.
„O legislaţie completă şi stabilă va securiza şi va accelera investiţiile prevăzute pentru perioada 2011-2020 (estimate la aproximativ 30-45 miliarde lei, respectiv între şapte şi zece miliarde euro pe o perioadă de zece ani)”, informează documentul citat.
România numără în prezent aproximativ 30 de instalaţii majore de cogenerare în stare de funcţionare, amplasate în cele mai mari 30 de oraşe din ţară, şi aproape o sută de reţele de termoficare.
Sursa: NewsIn