Şase state din Uniunea Europeană, printre care şi România, vor putea să-și diminueze contribuția dedicată cofinanțării, în situaţia în care „bugetele lor naționale sunt supuse unei presiuni considerabile”, economia în cazul României urmând să fie de 714 milioane euro, a anunţat luni CE.
Comisia Europeană (CE) pune la dispoziţia Greciei, Irlandei, Portugaliei, României, Letoniei şi Ungariei o cofinanţare UE suplimentară, esenţială pentru proiectele de impulsionare a creşterii economice şi a competitivităţii din aceste ţări. „Prin urmare, ele vor putea să-şi diminueze contribuţia dedicată cofinanţării, în situaţia curentă în care bugetele lor naţionale sunt supuse unei presiuni considerabile”, se menţionează în comunicat.
În acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naţionale vor putea să fie lansate şi să injecteze bani în economie.
„Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea utilizării acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare – contribuind în acest mod la un fel de Plan Marshall pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esenţiale în economiile naţionale, reducând necesitatea de cofinanţare din bugetele naţionale a proiectelor. Invit Parlamentul European şi Consiliul să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părţi a anului următor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Potrivit Comisie Europene, impactul va fi de 2,88 miliarde euro pentru cele şase state menţionate. Astfel, în cazul Greciei această măsură va genera o economie de 879 milioane euro, pentru România impactul va fi de 714 milioane euro, Ungaria (308 milioane euro), Portugalia (629 milioane euro), Letonia (255 milioane euro) şi Irlanda 98 milioane euro.
„Măsura nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul”, se mai spune în comunicat. Contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză. Această măsură urmează să fie însoţită de stabilirea unei ordini a priorităţilor în favoarea proiectelor axate pe creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, de exemplu cele privind reconversia lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. În acest fel se poate mări nivelul executării şi al absorbţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid.
Propunerile CE vizează finanţările alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Fondul European pentru Pescuit şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil. Această măsură de suplimentare are o natură excepţională şi temporară şi va lua sfârşit de îndată ce statele membre în cauză vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistenţă financiară.
„Pentru a contribui la absorbţia fondurilor, Comisia cooperează cu respectivele state membre pentru a elimina blocajele, a consolida capacitatea administrativă şi a accelera punerea în aplicare şi utilizarea fondurilor pe teren. În cazul specific al Greciei, Comisia a stabilit un grup operativ care o va ajuta să pună în aplicare măsurile prevăzute de programul de ajustare economică şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o absorbţie mai rapidă a fondurilor UE”, se mai arată în comunicat.
Sursa: NewsIn