Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu susţine că limitarea deficitului prin Constituţie ar trebuie să vizeze deficitul structural şi nu pe cel bugetar, care poate fi afectat de mişcarea ciclică a economiei şi s-ar putea ajunge la o execuţie bugetară prociclică în caz de recesiune.

„În ce priveşte datoria publică nu aş avea rezerve, mai ales că şi pactul de stabilitate şi cel de creştere sunt destul de clare din acest punct de vedere. Am unele rezerve în ce priveşte deficitul bugetar. Acolo cred că trebuie să vorbim despre deficitul structural şi nu despre deficitul ca atare, care poate fi afectat de mişcarea ciclică a economiei, de o recesiune şi dacă eşti foarte rigid din acest punct de vedere poţi ca într-o recesiune să ai o execuţie bugetară prociclică, care să adâncească sau să amplifice nişte dureri ale economiei”, a declarat Dăianu pentru NewsIn.

Deficitul maxim acceptat în proiectul de revizuire a Constituţiei, dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială, este limitat la 3% din Produsul Intern Brut, datoria publică la maxim 60% din PIB, iar împrumuturile externe pot fi contractate doar pentru investiţii.

Daniel Dăianu consideră că asemenea prevederi „rigide” ar fi o modalitate de a disciplina politicile publice şi politicile economice.

„Ar fi două temeiuri în cazul României. Unul este legat de faptul că în UE este în curs o reformă a guvernanţei economice, care se concretizează şi în prevederi legate de dinamica datoriilor publice, de cea a deficitelor bugetare şi care ar implica şi impunerea de sancţiuni ţărilor care nu respectă aceste reguli. Prin urmare, se discută totodată de asumarea acestor obligaţii şi prin legislaţiile naţionale. Din acest punct de vedere, am putea să interpretăm această reformă a guvernanţei economice în Uniune ca având reverberaţii şi materializare şi în legislaţia naţională, inclusiv în actul constituţional”, spune Dăianu.

Potrivit acestuia, un al doilea temei ar rezulta din faptul că România are slăbiciuni de ordin instituţional.

Sursa: NewsIn