FMI cere României să facă eforturi suplimentare pentru a controla cheltuielile în sănătate şi întreprinderi publice şi spune că îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE trebuie să devină prioritatea principală a guvernului, dar a fost de acord cu o derogare în privinţa arieratelor.

Boardul executiv al FMI a finalizat a şasea evaluare a Romaniei în cadrul acordului de finanţare externă, în urma căreia instituţia pune la dispoziţie a şaptea tranşă din împrumut, în valoare de aproximativ 904,8 milioane euro (769 milioane DST), a anunţat Fondul.

Astfel, suma livrată României de către Fondul Monetar Internaţional, în cadrul acordului de tip stand-by încheiat pe doi ani, se ridică la 12,44 miliarde euro (10,569 miliarde DST).

Conducerea FMI a aprobat, de asemenea, solicitarea României de a nu lua în calcul, în aceste evaluări, criteriul de performanţă stabilit pentru arieratele statului la finalul lunii decembrie 2010, precum şi o derogare de la criteriul de performanţă cu privire la soldul bugetului general consolidat, garanţiile guvernamentale generale şi ţinta de inflaţie.

Programul FMI pentru România a fost aprobat la 4 mai 2009, împrumutul total ridicându-se la 13,46 miliarde euro (11,443 miliarde DST). Aranjamentul permite statului acces la resursele FMI în echivalentul a 1.111% din cota României în cadrul Fondului.

„Politica de punere în aplicare din cadrul acordului de sprijin cu Fondul a  rămas puternică. Cu toate acestea, progresul privind eliminarea arieratelor a fost mai lent decât era prevăzut. Autorităţile au luat măsuri structurale importante, inclusiv cu privire la reforma pensiilor şi a salariilor publice şi aprobarea unui buget prudent pe 2011”, a declarat John Lipsky, prim-director executiv adjuct al Fondului.

De asemenea, Lipski a menţionat că principala provocare o constituie implementarea reformelor aprobate şi menţinerea controlului strict al cheltuielilor.

„România este acum pe calea clară de a realiza obiectivele sale fiscale pe termen mediu şi scurt. Provocarea actuală este de a implementa pe deplin reformele aprobate şi să menţină controlul strict asupra cheltuielilor pentru a se asigura că parametrii bugetului sunt respectaţi. În acest sens, sunt esenţiale eforturi suplimentare în sectorul sănătăţii şi în cel al întreprinderilor publice pentru a ţine sub control cheltuielile. Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale ale Uniunii Europene ar trebui să devină principala prioritate a Guvernului. Eforturile de îmbunătăţire a administraţiei fiscale ar trebui să continue. Iniţierea reformei în sectorul muncii şi cel al asigurărilor sociale va contribui, de asemenea, la creşterea productivităţii şi va direcţiona resursele bugetare limitate către cei mai vulnerabili”, a mai spus John Lipsky.

Acesta a menţionat că guvernul ar trebui să acorde prioritate rezolvării permanente a problemei arieratelor prin îmbunătăţirea disciplinei de plată în economie.

De asemenea, prim-directorul executiv adjunct al Fondului arată că politicile din sectorul monetar şi financiar ale autorităţilor au fost prudente în mod corespunzător şi proactive, ajutând la menţinerea stabilităţii financiare în contextul crizei financiare globale. Saltul inflaţiei, care a fost cauzat de recenta majorare a TVA, este temporar, potrivit FMI, care precizează însă că este necesară o constantă prudenţă în estimarea perioadei şi spaţiului rămas pentru continuarea relaxării politicii monetare.

„Sistemul bancar rămâne lichid şi bine capitalizat, dar continuarea supravegherii vigilente a sectorului financiar este esenţială pentru a asigura soliditatea sectorului financiar împotriva sporirii creditelor neperformante şi a situaţiei regionale tulburi”, a mai spus John Lipsky.

Sursa: NewsIn