Băncile mamă ale celor mai mari 9 bănci străine din România şi-au reafirmat, joi, la Bruxelles, sprijinul pentru filialele lor, dar consolidarea poziţiei externe a României le permite să îşi restrângă angajamentele de expunere la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009, anunţă FMI şi CE.

„Aceste angajamente, împreună cu pachetul multilateral de asistenţă financiară, ajută România la consolidarea încrederii investitorilor şi la revenirea economiei pe calea unei creşteri durabile. Participanţii au convenit că întărirea poziţiei externe a României permite un grad de flexibilitate în ceea ce priveşte angajamentele de expunere, la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie din 2009” se arată într-un comunicat comun al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE).

Reprezentanţii CE şi FMI s-au întâlnit joi la Bruxelles cu băncile-mamă ale celor mai mari nouă instituţii de credit cu capital străin care activează în România (Erste Group Bank, Grupul Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank).

La reuniune au participat şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale din România (BNR), ai Ministerului român al Finanţelor, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ai Băncii Europene de Investiţii (BEI), ai Grupului Băncii Mondiale, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai autorităţilor din ţara de origine.

Aceasta a fost cea de-a patra reuniune a Iniţiativei de Coordonare Bancară Europeană pentru România, după cele din 2009. „Participanţii şi-au exprimat satisfacţia că băncile-mamă şi-au onorat în mare parte angajamentele de menţinere a expunerii în România la nivel de grup şi că oferă suficient capital tampon ex-ante filialelor lor, în funcţie de nevoie”, se mai arată în comunicat.

La sfârşitul lunii iunie 2010, expunerea băncilor-mamă în România a fost menţinut în linii mari, comparativ cu data de referinţă (sfârşitul lunii martie 2009). În plus, băncile-mamă au oferit capital suplimentar pentru 2009 şi 2010, iar rata adecvării capitalului filialele lor a rămas peste 10% pe toată perioada programului.

„Pentru a sprijini eforturile susţinute ale autorităţilor naţionale şi pentru a asigura întoarcerea economiei pe calea unei creşteri durabile, băncile-mamă şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de ţară. Odată cu stabilizarea economiei mondiale, participanţii au convenit că îmbunătăţirea poziţiei externe a României de la începutul programului permite un grad de flexibilitate în angajamentele de expunere de 95%. În acelaşi timp, mai multe bănci şi-au manifestat intenţia de a-şi creşte expunerea pe România în următoarele luni, pe măsură ce activitatea economică începe să îşi revină. Participanţii au reiterat importanţa accelerării absorbţiei fondurilor structurale de la UE, precum şi o mai amplă implicare a sectorului privat în acest proces”, se mai arată în comunicatul transmis joi seară de FMI şi CE.

În timpul reuniunii de joi, participanţii au fost de asemenea informaţi cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea condiţiilor de politică din cadrul programului multilateral de asistenţă financiară. Comisia Europeană şi FMI vor mai purta discuţii cu autorităţile în timpul misiunii de revizuire a programului multilateral de asistenţă financiară din 26 iulie – 4 august.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a discutat luni seară, cu uşile închise, cu reprezentanţii mai multor bănci din România, printre care şi ai celor mai mari nouă bănci străine din România semnatare ale acordului de la Viena.

Întâlnirea de la Bruxelles a precedat cu patru zile sosirea la Bucureşti a misiunii FMI, pentru a cincea revizie a acordului stand-by, necesară acordării celei de-a şasea tranşe din acord, în valoare de aproximativ 900 milioane euro.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isărescu a făcut în urmă cu câteva zile declaraţii referitoare la posibilitatea diminuării expunerilor unor bănci care, în lipsa activităţii, se văd cu banii blocaţi în piaţa românească.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de solvabilitate suficient de ridicat (de peste 10%), precum şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn