Importurile nete de energie ale României au scăzut cu 41% din 1990, dependenţa de acestea fiind mai scăzută decât media UE-27, ţara noastră având rezerve de petrol pentru 20 de ani şi de gaze naturale pentru aproximativ 15 ani, potrivit unui raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Astfel, în prezent, dependenţa de petrol a UE-27 se ridică la 83-86%, în timp ce pentru România, cu rezerve pentru 20 de ani, se ridică la 54%; pentru gaze naturale, dependenţa UE-27 se ridică la 58%, în timp ce România rămâne la numai 42%, cu rezerve pentru aproximativ 15 ani.

„O problemă importantă a României este intensitatea energetică – pentru producerea a 1000 euro Produs Intern Brut, se consumă de patru ori mai multe resurse energetice decât media în UE”, se arată în raport.

Potrivit CRPE, dependenţa de importuri a UE va creşte până în 2030, cel mai mult pentru petrol – 95% importat, urmat de gaze – 84% (în comparaţie cu 58% la momentul actual).

Importurile de gaze din Rusia reprezintă 26% din consumul UE, şi 40% din gazele consumate de gospodării şi întreprinderi. În Europa centrală şi de est, gazele ruseşti acoperă 87% din totalul importurilor şi 60% din consum.

Raportul susţine că diplomaţia energetică a ţărilor din Est trebuie să ia în calcul şi resurse de altă provenienţă decât cea rusească. O zonă de interes este cea caspică şi studiul prezintă proiectele europene legate de această regiune, dintre care cel mai important este gazoductul Nabucco.

„Nabucco este foarte important pentru securitatea energetică a României, contribuind la diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare. Este un proiect european prioritar, recunoscut explicit ca atare de către Comisie şi Consiliul European, eligibil pentru finanţare în cadrul Planului European de Relansare şi susţinut de patru state membre UE şi prestigioase companii vest-europene precum RWE şi OMV. Problemele principale ale proiectului rămân instabilitatea politică şi diplomatică din zona furnizorilor Turkmenistan-Kazahstan şi dificultăţile financiare generate de criza economică, ce ar putea face ca unii parteneri să aibă reţineri privind contribuţia financiară. Raportul avertizează că 2010 va fi un an crucial pentru Nabucco. Decizia finală de investiţie trebuie luată până la sfârşitul anului, reprezentând cel mai important pas din dezvoltarea proiectului. Nu este încă prea târziu ca Rusia să intervină decisiv, aşa cum a mai făcut-o recent, pentru a inversa o decizie a unui stat membru UE (sau cel puţin pentru a-l determina să amâne desfăşurarea paşilor de implementare al proiectului) sau pentru a veni brusc cu o ofertă imposibil de refuzat pentru Azerbaidjan (care ar bloca astfel demararea efectivă a proiectului)”, este de părere CRPE.

Raportul prezintă şi ceea ce ar putea fii numiţi „aşii nefolosiţi din mâneca României”, şi anume: România ca principal depozitar de gaz la nivel regional – posibilitatea construirii unui nou depozit de gaz natural la Mărgineni, în judeţul Neamţ; resursele din platforma continentală nou dobândită a Mării Negre; cablul electric submarin Constanţa-Istanbul.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) prognozează o creştere a consumului de energie la nivel mondial, imediat ce economia mondială se va fi relansat.

Cererea mondială primară de energie este estimată să crească cu 1,5% pe an între 2007 şi 2030 – o creştere totală de 40%.

În ceea ce priveşte statisticile privind ţările cu cele mai mari rezerve de gaze şi petrol, raportul CRPE arată că Rusia ocupă primul loc la nivel mondial în ceea ce priveşte rezervele confirmate de gaze şi locul 8 pentru cele de petrol.

„Uniunea Europeană este în situaţia unei prognozate creşteri a cererii de energie până în 2030 concomitent cu scăderea resurselor interne. Studiile DG TREN din cadrul Comisiei Europene arată că ţările UE vor consuma în 2030 cu 11% mai multă energie decât în 2005. Pentru UE-27, cea mai mare sursă de energie după petrol sunt gazele naturale. După o creştere spectaculoasă în utilizarea acestora între 1990 şi 2005 (de la 17,9% la 24,6% din consumul intern brut-CIB), estimările arată o stabilizare a consumului de gaze în jurul cotei de 25% (din total consum energie) până în 2030”, se artă în raportul CRPE.

Potrivit sursei citate mai sus, Comisia Europeană se aşteaptă ca doar sursele de energie regenerabilă să crească până în 2030, însă chiar dacă energia regenerabilă câştigă teren, bazându-se pe un cadru de reglementare favorabil şi costuri reduse cu expertiza şi echipamentele, aprovizionarea cu energie va continua să depindă în mare măsură de combustibilii fosili.

Sursa: NewsIn