Cererea din sectorul turnătoriei din România a cunoscut o tendință ascendentă până în 1989, după care această industrie a cunoscut o scădere dramatică atât în ​​ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea.

După 1989, activitatea de producție din sistemul de turnătorie a depins de evoluția cererii pentru produsele turnate, respectiv de competitivitatea acestora pe piață. În prezent există o tendință tot mai mare de globalizare a pieței, ceea ce implică o suprapunere extensivă a economiilor naționale. Viteza uimitoare la care are loc acest proces este favorizată de progresul tehnologic.

Direcția spre turnarea aliajelor de metale neferoase, în special a metalelor ușoare, este pozitivă, urmărind tendința similară care se regăsește în țările industrializate. Aliajele neferoase ocupă o parte din ce în ce mai mare în România, iar printre aceste aliajele de aluminiu sunt cele mai extinse.

S-a înregistrat o scădere a cantității de fontă nodulară din fontă. Câțiva indicatori: În ultimii 3 ani, o tendință ascendentă a fost observată în România, o creștere cotată de la anul 2016, într-un articol al revistei Foundry. Astfel, producția totală de turnare a fost de 97.970 tone / an, dintre care 25.9% au fost fonta, 7. 04% oțel și 67.06% aliaje neferoase. În anul 2017, în „World Production Reporting Report”, publicat de World Wirery Organization (WFO), România a fost citată după cum urmează: „Producția industrială este în creștere în peste 100 de turnătorii existente, toate deținând procese și standarde de producție foarte diferite . Producția totală de turnare este de aproximativ 122.000 tone / an, 3 turnătorii producând mai mult de o treime din această cantitate, 55% din producție este aluminiu, 21% fontă cenușie, 3% fontă cu grafit nodular și 10% oțel. ” Astfel, în 2017 s-au înregistrat creșteri pozitive, respectiv o creștere a producției totale cu 32,19% față de anul 2016.

Resursele naționale pentru implementarea Industriei 4.0.

În prezent, România se confruntă cu o nevoie reală de formare a personalului de turnătorie, deoarece tinerii nu manifestă foarte mult interes pentru calificări în acest domeniu. Pentru a depăși această nevoie, sunt necesare acțiuni suplimentare, și anume proiectarea și organizarea de cursuri postuniversitare pentru inginerii interesați de specializarea în turnatorie și găsirea mijloacelor necesare pentru a transmite aceste abilități și cunoștințe de la generațiile mai vechi, deja active în industria turnătoriei, la generațiile mai tinere. În paralel cu cererea referitoare la personal, există o nevoie puternică de modernizare a turnătoriilor cu tehnologie de ultimă generație care vizează asigurarea competitivității produselor turnate. În România există entități active în menținerea și revigorarea industriei turnătoriilor, cum ar fi Asociația Tehnică de Turnătorie din România (ATTR – http://www.foundry-attr.ro/), afiliată Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și Organizației Mondiale de Turnătorie (WFO). Scopul final al ATTR este acela de apărare a intereselor profesionale și sociale ale specialiștilor care lucrează direct sau indirect în industria turnătoriilor – ingineri, economiști, cadre universitare de specialitate, cercetători, designeri ai institutelor și centrelor de cercetare și de design, studenți, fabricarea și comercializarea pieselor turnate din aliaje feroase sau neferoase.