Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat joi că ţinta de adoptare a monedei europene trebuie păstrată chiar dacă pe parcurs ar putea fi modificată, astfel încât „apetitul pentru reformele necesare să nu fie diminuat”.
„Fără îndoială, ca să conferim sustenabilitate demersului nostru, este imperios necesar să asigurăm coerenţa politicilor şi un ritm susţinut al reformelor, astfel încât adoptarea euro să devină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015”, a menţionat Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat că pentru România, ca ţară aspirantă la adoptarea euro, „este vitală pregătirea tehnică în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor, fără excepţie”.
„În perspectiva adoptării euro de către România, informarea publicului nu poate fi decât un proces continuu, pe care îl pregătim de multă vreme şi se derulează deja (…). Euro exprimă semnificativ diversitatea europeană, prin intermediul motivelor arhitecturale înfăţişate pe bancnote şi prin simbolurile culturale plasate pe faţetele naţionale ale monedelor”, a mai spus Isărescu.
La rândul său, Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a menţionat că bancnotele şi monedele euro constituie în prezent mijloace legale de plată în 17 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind utilizate de 331 de milioane de cetăţeni.
Acesta a menţionat că, în ce priveşte România, crearea unui mediu favorabil convergenţei sustenabile cu zona euro necesită, printre altele, o politică monetară orientată către stabilitate şi implementarea strictă a programelor de consolidare fiscală.
Oficialul BCE a reamintit că un stat trebuie, pentru a adera la zona euro, să nu facă obiectul unei decizii a Consiliului UE pentru deficit bugetar excesiv şi să aibă o evoluţie sustenabilă a preţurilor şi o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5% peste rata medie a inflaţiei celor trei state membre ale UE cu cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor.
Jose Manuel Gonzalez-Paramo a mai spus că moneda unui stat care vrea să adopte euro trebuie să fi participat la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM-II) pentru o perioadă de cel puţin doi ani şi, astfel, să fi respectat marjele stabilite de fluctuaţie ale monedei naţionale faţă de euro, iar ţara respectivă trebuie să se asigure că îndeplineşte criteriile de convergenţă juridică.
BNR găzduieşte în perioada 10 martie – 27 mai 2011 „Expoziţia euro”, organizată de Banca Centrală Europeană (BCE), care oferă informaţii despre bancnotele şi monedele euro.
Preşedintele Traian Băsescu declara, în 22 septembrie anul trecut, într-un interviu cu presa străină de la Bucureşti, că nu exclude posibilitatea ca România să adere la zona euro mai târziu decât la data pe care şi-a propus-o iniţial – 1 ianuarie 2015 – pentru a evita un scenariu de tipul Greciei. „Apelul meu este să discutăm din nou, pentru a vedea dacă ne menţinem obiectivul (iniţial) sau dacă amânăm aderarea cu un an sau doi”, a declarat şeful statului român. Ulterior, la 18 noiembrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat într-un interviu la TVR că lecţiile date de state care au intrat în zona euro nepregătite ar trebui să aducă România cu picioarele pe pământ şi să realizeze că, pentru a rezista adoptând moneda europeană, are nevoie de o economie apropiată ca performanţă de cea a Germaniei. Şeful statului a repetat că România va adopta moneda europeană „numai când va fi pregătită”.
Sursa: NewsIn