Rata la care se împrumută Italia a atins, miercuri, pragul psihologic de 7%, începând de la care pieţele consideră o ţară ca fiind riscantă şi incapabilă să se finanţeze singură.
Dramatica creştere a ratei de împrumut pe zece ani a intervenit a doua zi după ce influentul premier Silvio Berlusconi a spus că va demisiona după ce va fi adoptat bugetul ţării. În vârstă de 75 de ani, Berlusconi a fost o forţă dominantă după fondarea, în 1994, a partidului său Forza Italia, iar plecarea sa pune capăt unei ere din politica italiană, comentează CNN.
Dar dacă spectacolul politic pe care îl aducea cu sine, de obicei, Berlusconi, poate păli acum, spectacolul financiar s-ar putea să fie abia la început. Rata de împrumut – stabilită de traderii care vând obligaţiunile italiene – a ajuns la 7,3% în cursul dimineţii, după ce atinsese pragul psihologic de 7% ceva mai devreme. „E ca plăcile tectonice”, a declarat un analist pentru CNN. „Ai o tensiune puternică, apoi se rupe”, a adăugat el.
Randmentul Irlandei depăşise cu puţin 8% înainte ca ţara să fi fost salvată, rata de împrumut a Greciei a atins 10%, iar a Portugaliei 9%.
Despre Italia şi Spania – a treia şi respectiv a patra cea mai mare economie din Zona euro – se spune adesea că sunt prea mari pentru a-şi permite un eşec. Puterile BCE şi ale blocului european sunt limitate când vine vorba de Italia. Cifrele sunt enorme, iar capacitatea politică şi financiară pentru a continua susţinerea statelor slabe ale UE se va afla în faţa unui test dificil, dacă Roma se va confrunta cu o criză.
Economia Italiei reprezintă 17% din cea a Zonei euro. Împreună, Grecia, Irlanda şi Portugalia – ţările care au avut nevoie până în prezent de pachete de salvare – reprezintă mai puţin de 6%.
Datoria Romei se ridică la 1.900 de miliarde de euro, adică 120% din PIB, în timp ce cele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei erau de 640 de miliarde de euro în 2010, potrivit Eurostat.
Italia are nevoie de 380 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2012 pentru răscumpărarea obligaţiunilor care expiră şi pentru acoperirea deficitului, potrivit analistului Elisabeth Afesth, de la Evolution Securities. Următoarea plată majoră se ridică la 26 de miliarde de euro şi ar urma să fie făcută în februarie. Iar, în condiţiile în care rata la care se împrumută Roma a a ajuns la 7%, autorităţile ar putea întâmpina probleme grave.
Afesth a avertizat că, atunci când această rată ajunge la 7%, este dificil de redus, fiind considerată de investitori un „punct de la care nu mai există întoarcere”.
Iar situaţia Italiei este, probabil, mai gravă decât sugerează această rată, care a atins pragul psihologic de 7% în pofida intervenţiei BCE. Potrivit Evolution Securities, BCE a început să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole în 8 august.
Numai săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană ar fi achiziţionat obligaţiuni în valoare de 9,52 de miliarde de euro, majoritatea italiene, afirmă Afseth.
În timp ce BCE – a cărei preşedinţie a fost preluată recent de italianul Mario Draghi – s-a dovedit un actor cheie pentru supravieţuitorea Zonei euro până în prezent, răbdarea sa pare să se epuizeze. Săptămâna aceasta, Yves Mersch, guvernatorul băncii centrale luxemburgheze şi membru al Consiliului de guvernatori ai BCE, a declarat pentru cotidianul italian La Stampa că achiziţia de obligaţiuni ar trebui „să fie limitată cantitativ şi în timp”.
El a subliniat că, dacă intervenţiile băncii sunt subminate de lipsa eforturilor din partea guvernelor naţionale, apar semne de întrebare în legătură cu stimulentele.
Dacă Italia va fi nevoită să apeleze la un pachet de salvare, rezultatul este sumbru. Capacitatea financiară a fondului creat pentru astfel de situaţii, FESA, creşte la 440 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 140 de miliarde de euro sunt destinaţi Greciei, Irlandei şi Portugaliei, potrivit lui Afesth. Rămân 300 de miliarde de euro – o sumă pe care Italia ar înghiţi-o imediat, înainte de a avea nevoie de mai mult.
De asemenea, planurile de extindere a capacităţii FESA, aprobate la reuniunea de criză a liderilor europeni din luna octombrie, vor avea de suferit în urma scăderii încrederii pe pieţe. Aşa că pieţele urmăresc situaţia şi aşteaptă.
Sursa: NewsIn