Industria românească nu a rezistat tranziţiei şi succesivelor crize economice. De glorioasele fabrici şi uzine aproape s-a ales praful, peste noapte transformându-se în ruine, iar puţine dintre vechile intreprinderi, care nu au căzut pradă falimentului, se străduiesc din răsputeri să ţină piept schimbărilor pieţei.
Aşadar, bună parte din meseriile la mare faimă acum 20 de ani, nu mai au căutare astăzi, în epoca în care industria producătoare autohtonă abia mai răsuflă. Doar câţiva dintre vechii meseriaşi îşi mai găsesc ucenici pentru a le împărtăşi secretele unor ocupaţi anevoioase, unde trebuie multă trudă şi atenţie, iar lucrul cere răbdare.
Ca să nu se piardă toată tradiţia acestor ocupaţii, pentru ei există o soluţie cât se poate de modernă, mentoringul, un concept care îi face pe tineri implicaţi şi doritori să pătrundă tainele unor munci pentru care trebuie multă dedicaţie. În cazul acestor domenii precum cea a turnătoriei, nu se mai fac calificări specifice de multă de vreme şi totuşi meseriile reuşesc să supravieţuiască.
Din aceste raţiuni, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj desfăşoară acţiuni de îndrumare şi deprindere a cunoştinţelor tipice unei profesii, adresate acelor sectoare economice care se confruntă cu pierderea specilizărilor, cum ar fi formarea turnătorilor. Proiectul este finanţat prin Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, Leonardo DaVinci.
Unul dintre beneficiarii mentoringului coordonat de CCI Cluj este TURNĂTORIA METALUL, referinţă a industriei româneşti, ocupând în 2010 locul 25 la turnarea fontei şi 30 la turnarea oţelului.
Industria turnătoriei „de altădată” în lumea afacerilor de azi. Culisele managementului de la TURNĂTORIA METALUL
Clujul era renumit în Occident pentru uzine ca Tehnofrig sau Combinatul de Utilaj Greu, recunoscute la export pentru calitatea producţiei. Din ele au mai rămas doar cl[dirile industriale decrepite, a căror spaţii încearcă să fie valorificate cumva imobiliar. Însă există şi cazuri care fac excepţie de la regulă, branduri care au reuşit să se menţină în ciuda tuturor dificultăţilor economice, chiar dacă greutăţile le-au resimţit din plin.
Ca de pildă, TURNĂTORIA METALUL, societate română de drept privat, înfiinţată în 1992, având în spate o istorie de cinci decenii. Marele noroc al fabricii, care produce piese turnate din fontă, oţel, bronz şi alminiu, l-a constituit tot cererea de pe piaţa externă. TURNĂTORIA METALUL lucrează cu aproape aceiaşi clienţi de 20 de ani şi exportă în Italia, Franţa şi Germania.
La început societatea avea 250 de salariaţi, iar în momentul de faţă are doar 30 de angajaţi, dar activitatea este eficientizată. Secretul este un management atent şi responsabil.
„Dacă nu te dezvolţi şi nu asiguri o creştere continuă a competivităţii şi calităţii nu ai şanse să faci faţă. Noi, în general, producem acum piese de schimb pentru utilajul agricol, realizate din fontă, oţel sau bronz. Ne axăm pe vânzările de pe piaţa externă, pentru că cea internă este practic complet picată şi nu există cerere. Principala preocupare a fost să ne menţinem din punct de vedere al calităţii, al preţurilor ce au rămas la acelaşi nivel ca în anii precedenţi. Însă, am încercat în fiecare an să punem ceva deoparte şi pentru investiţii, pentru că altfel nu se poate. În anul 2008 am accesat un program pentru creşterea competitivităţii prin intermediul căruia am reuşit să ne retehnologizăm şi am dotat fabrica cu un cuptor cu inducţie şi un amestecător nou.(…) Din 2008 până în 2011 am lucrat fără credite, iar în decembrie am apelat la cardul Kogălniceanu, care a fost ca un balon de oxigen pentru noi ”, explică proprietarul TURNĂTORIEI METALUL, Petrişor Ţârlea, de profesie inginer. Mărturiseşte că este profund legat de turnătorie şi că i-a intrat în sânge. Dincolo de seriozitatea pe care o acordă calităţii sale de administrator, Petrişor Ţârlea este genul şefului apropiat de oamenii săi, interesat „să facă tot ce trebuie făcut”, pentru ca turnătoria să aibă continuitate, căutând strategii pentru ca meseria să-şi proiecteze un viitor.
„În meseseriile specifice turnătoriei, nu s-au mai calificat oameni de peste 20-15 ani. Pentru noi câştigul direct (n.n. din urma implementării unui program de mentoring) ar fi transmiterea cunoştinţelor de la meseriaşii pe care îi avem către tineri. Am căutat să aduc tineri, pentru că au un suflu nou, şi i-am pus lângă cei cu experienţă pentru a învăţa practica de la aceştia, fapt care în 2-3 ani a dat rezultate. Aproximativ 60% din personal este calificat”, argumentează proprietarul TURNĂTORIEI METALUL cum a gândit procesul de calificare a propriilor lucrători.
De altfel, Petrişor Târlea susţine că este timpul ca cei tineri să aprofundeze şi asimilarea teoretică a cunoştinţelor dobândite, într-o formă standardizată, după ce stăpânesc destul de bine faza practică. Vârsta medie în uzină este de 43 de ani, dar TURNĂTORIA are şi angajaţi tineri de 18 ani, care sunt pregătiţi la locul de muncă, întrucât altă alternativă nu există.
Pe de altă parte, Petrişor Târlea consideră că un şef, în primul rând, trebuie să fie aproape de angajaţii săi şi să fie antrenat într-o comunicare sinceră cu personalul, astfel putând fi depăşite problemele.
„Când a fost mai greu au înţeles cum stă situaţia şi că nu e cazul să greveze. Dacă te îndepărtezi de oameni şi lucrezi cu ei numai prin hârtii, fără să comunici, nu rezolvi nimic”, menţionează managerul. De altfel, acesta spune că are întâlniri periodice cu cei din echipa sa, în cadrul şedinţelor de Protecţia Muncii, şi acolo se discută împreună ce aspecte este necesar să fie soluţionate de urgenţă.
Totodată, subliniază faptul că o echipă mică poate obţine un randament crescut, dacă salariaţii ştiu să îndeplinească 2-3 sarcini concomitent şi au specilizări diferite.
„Dacă pe vremuri erau 200-300 de angajaţi, mulţi dintre ei mai mult tăiau frunză la câini. Angajaţii pe care îi am acum ştiu să îndeplinească cel puţin două procese, în funcţie de ceea ce este nevoie să fie făcut pe moment. De exemplu şeful de aprovizionare este şi şofer pe utilitară”, arată Petrişor Ţârlea, completând că are şi angajaţi calificaţi în alte branşe, dar care s-au autorizat şi format ca turnători.
Mentoringul la uzină
Munca la TURNĂTORIA METALUL nu se arată deloc uşoară. Pentru obţinerea unei piese de metal, un şir lung de operaţiuni trebuie îndeplinit. Turnarea metalului în forme şi scoaterea miezului presupune un proces meticulos care se realizează în cea mai mare parte manual. Cei din uzină par ca o mare familie, în care cei tineri nu se sfiesc să devină elevii celor cu experienţă. Îi ascultă cu temeinicie şi încearcă să le copieze cât mai fidel fiecare mişcare, se arată destoinici şi se lasă îndrumaţi. Pas cu pas îşi câştigă locul într-o ierarhie prestabilită după competenţă şi experienţă.
Pentru Mircea Bogdan Păcurar, de 22 de ani, mentoringul însemnă entuziast şi simte că evoluează de la zi la zi. A absolvit un liceu energetic şi a venit la METALUL fără a şti mai nimic despre ce presupune turnătoria. Acum, de când ştie să facă miezuri pentru piese şi cum se execută în şablon forma, nu ar vrea nicicum să plece din fabrică. Crede că are ce învăţa la TURNĂTORIA METALUL şi are senzaţia că este mult mai implicat în ceea ce face.
„M-am bucurat când am auzit (n.red. că va fi mentorat). Mă săturasem să car roabe cu nisip. Acum mi se explică procesul de formare. Vreau să ştiu mai multe. Am învăţat şi cum să vorbesc, cum să mă exprim”, descrie Mircea cum percepe acest proiect de formare şi îndrumare. Pe lângă noile abilităţi profesionale, tânărul afirmă că şi-a îmbunătăţit şi capacitatea de comunicare.
Învătăţor (mentee, mentor) lui Mircea îi este Toros Attila, subinginer în domeniul turnătoriei. La rândul său mentorul susţine că multe dintre cele acumulate le-a deprins de la „bătrânii” fabricii. Pentru Atilla activitatea de mentoring este complexă, stimulantă, pentru că are ocazia să împărtăşească şi să-şi folosească experienţa.
„Pot să zic că mi-am reîmprospătat şi eu abilitatea de a comunica aceste cunoştinţe pe care le deţin. Plusul mentoringului este că poţi forma la rândul tău”, crede mentorul care ar vrea ca prin standarlizarea procesului să poată pregăti mai multe persoane în ramura turnătoriei.