SINTEZA
Prognoza economica de iarna a Comisiei Europene
Uniunea Europeana – crestere economica pentru al treilea an
Prognoza economica de iarna a Comisiei Europene, publicata în 05 februarie, surprinde ca 2015 va fi al treilea an de crestere economica pentru Uniunea Europeana (UE), situata însa la niveluri reduse, care nu ating valorile înregistrate în perioada pre-criza. Preturile reduse la petrol vor stimula cererea interna a UE, iar deprecierea monedei euro va sprijin exporturile europene. Cu toate acestea, nivelul scazut al ratei inflatiei va genera o crestere a ratei reale a dobânzii, care va tempera efectele pozitive ale scaderii preturilor petrolului.
Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene este asteptat sa creasca cu 1,7% în 2015 (cu o crestere de 1,3% în zona euro), ceea ce constituie o ajustare pozitiva, cu 0,2 puncte procentuale fata de prognoza din toamna. În 2016, cresterea PIB-ului UE este estimata la valoarea de 2,1 % (ajustare pozitiva de 0,1 pp fata de prognoza din toamna), în vreme ce cresterea prognozata pentru zona euro este de 1,9% (ajustare pozitiva de 0,2 pp).
România – crestere economica datorata cererii interne si pietei muncii
Potrivit prognozei Comisiei Europene, România va înregistra în continuare un ritm sustinut de crestere economica în 2015 si 2016, factorii care contribuie la aceasta crestere fiind cererea interna si stabilitatea pietei muncii. Sunt asteptate stabilizarea ratei inflatiei la un nivel moderat si consolidarea fiscala.
Cresterea economica estimata pentru anul 2014 se situeaza la nivelul de 3%, dupa ce primul semestru al anului trecut a înregistrat un ritm de crestere de doar 2,4%. Principalele domenii care au stimulat cresterea economica au fost consumul privat si exporturile, în vreme ce investitiile au continuat sa influenteze negativ cresterea, însa într-un ritm mai scazut. Indicatorii de încredere în economia româneasca au ajuns, din nou, la nivelul din anii pre-criza.
Cresterea economica va continua în 2015 si 2016
Comisia Europeana a revizuit în crestere prognozele economice pentru 2015 – 2,7% (fata de 2,4% în toamna anului trecut) si pentru 2016 – 2,9% (fata de 2,8% în toamna). Cresterea va fi stimulata, în principal, de cererea interna, dar si de recuperarea asteptata la nivelul economiei globale.
Consumul privat este asteptat sa ramâna solid, iar puterea de cumparare va fi consolidata de evolutii precum cresterea salariilor, ratele scazute ale inflatiei, scaderea ratei dobânzii si îmbunatatirea conditiilor de pe piata muncii. Este asteptata, de asemenea, cresterea creditarii în moneda nationala, ca urmare a înlesnirii conditiilor de creditare si încetinirii procesului de reducere a îndatorarii populatiei (deleveraging).
Pe baza prognozei de iarna a Comisiei Europene, putem analiza o serie de indicatori relevanti pentru economia româneasca în perioada 2015-2016:
§ Investitiile vor creste, dupa doi ani de scadere
Dupa doi ani de contractie, atât investitiile publice, cât si cele private sunt asteptate sa creasca, datorita îmbunatatirii încrederii investitorilor, dar si politicilor fiscale în favoarea mediului de afaceri, combinate cu conditii de finantare accesibile. Concomitent, investitiile publice vor fi accelerate, îndeosebi datorita accesarii programelor cu co-finantare europeana.
§ Comertul international, în crestere
Cresterea contributiei exporturilor nete a continuat sa fie pozitiva în 2014, fiind asteptata crestere si la nivelul anilor 2015 si 2016, îndeosebi datorita revenirii economice a principalilor parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, ritmul de crestere va fi mai redus, urmând ca în 2016 contributia exporturilor nete la cresterea economica sa fie una usor negativa.
Importurile vor creste la o rata mai mare decât exporturile, mai ales datorita consolidarii cererii interne.
Principala amenintare regionala pentru comertul românesc va fi reprezentata de deteriorarea conflictului dintre Ucraina si Rusia, ceea ce va conduce la reducerea încrederii pietelor si scaderea perspectievlor economice pentru marii parteneri comerciali.
§ Stabilitatea pietei muncii
Piata muncii a înregistrat o evolutie stabila în ultimii ani, cu scaderi constante ale somajului de 1% pe an. Este asteptata o crestere a numarului de angajti în sectorul privat, în raport cu reducerea scaderii populatiei apte de munca. Costul fortei de munca va fi balansat de cele doua masuri opuse – scaderea contributiilor sociale pentru angajatori cu 5 pp si cresterea salariului minim pe economie. Este asteptata o crestere de peste 3% a venitului individual în 2015 si de 4% în 2016, ceea ce va conduce la cresteri ale salariului real.
Aceste masuri vor conduce la scaderea ratei somajului la 6,8% în 2016.
§ Inflatia
Dupa înregistrarea unui minim istoric de 0,9% în iunie 2014, rata inflatiei a crescut usor în ultimele luni. Rata anuala a inflatiei a scazut de la 3,2% în 2013 la 1,4% în 2014, reducere datorata îndeosebi scaderii nivelului TVA pentru produsele de panificatie, recoltei bogate si scaderii preturilor globale la energie.
Este asteptat un nivel moderat al inflatiei pentru anul 2015, de 1,2%, evolutie ajustata în scadere fata de cea anuntata în toamna anului trecut, de 2,1% pentru anul curent. Nivelul scazut al inflatiei este cauzat de preturile scazute ale energiei la nivel global, inflatia moderata în UE si anticipatii reduse privind evolutia indicatorului.
Pentru anul 2016 este asteptat un nivel al ratei inflatiei de 2,5% (cu 0,2pp mai mic decât era preconizat în toamna), datorat revenirii cresterii interne.
§ Consolidarea sistemului fiscal în 2015 si 2016
În 2014, deficitul bugetar a scazut la 1,8% din PIB, fata de valoarea înregistrata la 2,2% în 2013 – o scadere mai puternica decât cea preconizata în toamna (2,1%). Veniturile bugetare suplimentare, provenite din introducerea accizei pe carburant si a taxei pe constructiile speciale, au fost contra-balansate de cresterea cheltuielilor, prin scaderea contributiilor sociale cu 5 pp si neimpozitarea profitului reinvestit. Colectarea taxelor a fost îmbunatatita în 2014, în vreme ce cheltuielile de capital au scazut usor fata de nivelul din 2013. Deficitul bugetar este asteptat sa scada la 1,5% în 2015, ca urmare a reducerii cheltuielilor cu bunuri si servicii, ca procent din PIB. Absorbtia fondurilor europene ar putea avea un efect negativ pentru deficitul bugetar al României.
În 2016, deficitul bugetar preconizat va ramâne la nivelul de 1,5% din PIB în conditiile pastrarii politicilor asumate în prezent. Datoria guvernamentala este prognozata la circa 38,7% pentru anul 2014, iar în perioada 2015-2016 aceasta este asteptata sa ramâna sub nivelul de 40%.