Agroindustriala primeşte despăgubiri de la CJ pentru a face loc pistei

Ca să poată prelua 47 de hectare de la ADS pentru proiectul noii piste a aeroportului, Consiliul Judeţean are obligaţia de a despăgubi societatea care concesionase terenul. O parte din proiectul noii piste a Aeroportului Cluj se suprapune pe un teren ce aparţine Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Suprafaţa de peste 47 de hectare a fost concesionată societăţii Agroindustraiala SA. Ca să poată prelua terenul, Consiliul Judeţean (CJ) va avea obligaţia să achite societăţii o serie de despăgubiri. Sumele vor fi stabilite după evaluarea investiţiilor realizate de Agroindustriala pe suprafaţa respectivă, scrie Ziua de Cluj

Adevărul statistic al pensiilor speciale de la Interne, Armată şi Securitate: 3% din pensionari consumă 10% din bugetul total

Guvernul este împiedicat de o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să taie cele 150.000 de pensii speciale ale foştilor militari şi ale foştilor angajaţi ai Ministerului de Interne şi serviciilor secrete, inclusiv oameni care au lucrat în fosta Securitate.Aceste pensii speciale costă statul un miliard de euro pe an. O intervenţie a preşedintelui Traian Băsescu a făcut din nou valuri, după ce Guvernul a comunicat oficial că recalcularea pensiilor militare va continua.”Nu-i decât o soluţie, să fie respectată hotărârea Înaltei Curţi. Nimic în afara hotărârii Înaltei Curţi nu poate funcţiona”, a spus preşedintele, citat de Mediafax.Ziarul Financiar a scris încă din 2007 că pensionarii speciali, care nu reprezintă mai mult de 150.000 de oameni (adică mai puţin de 3% din numărul total de pensionari de circa 6 milioane) costă statul anual un miliard de euro, adică 10% din bugetul total de pensii, scrie ZF

UE caută soluţii pentru a scăpa Europa de Est de dependenţa de creditele în valută

Noul organism de supraveghere a sectorului bancar din UE ar putea cere ţărilor din Europa de Est să înăsprească condiţiile de acordare a creditelor în valută, care sunt văzute ca un pericol pentru stabilitatea economiilor din regiune.Problema creditelor în valută din Est este una dintre priorităţile Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (ESRB), organism înfiinţat recent de Uniunea Europeană pentru a identifica şi avertiza autorităţile în privinţa riscurilor care ameninţă sistemul financiar, scrie Bloomberg.În timpul crizei financiare, expunerea mare pe care unele bănci, în special cele austriece, o aveau asupra Europei de Est, era privită ca o povară pentru că din cauza devalorizării monedelor şi a creşterii şomajului mulţi debitori nu şi-au mai putut plăti ratele, iar numărul creditelor neperformante a crescut rapid, scrie ZF

Mai poate creşte economia europeană într-un mediu unde cuvântul de ordine este austeritate?

Creşterea economică a devenit un elixir pentru economiile care se luptă să-şi revină de pe urma crizei, iar în Europa aceasta se arată timid tocmai în ţările unde este cea mai mare nevoie de ea. Redresarea economică ivită uşor în Statele Unite şi în ţările din nordul Europei lipseşte în ţările zonei euro, care întâmplină greutăţi din cauza datoriilor acumulate şi a măsurilor de austeritate, cum este cazul Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei, care au impus tăieri masive de cheltuieli şi au majorat taxele, scrie The New York Times.Aceste măsuri severe vor duce probabil la economii mai sănătoase, dar cert este însă că procesul ar putea dura ani întregi de acum încolo, sunt de părere economiştii, scrie ZF

Impozitul mic pentru microfirme, la final

Microîntreprinderile care optează să fie taxate cu o cotă de 3% pe venituri trebuie să depună o solicitare la Fisc cel târziu până pe 31 ianuarie. Firmele mici care doresc să treacă de la actualul sistem de impozitare cu 16% a profitului la unul special, dedicat microîntreprinderilor, de 3% pe venit, trebuie să se grăbească să anunţe Fiscul, deoarece a mai rămas doar o săptămână până la termenul-limită de 31 ianuarie.Opţiunea pentru noul sistem de impozitare se face prin completarea şi depunerea la administraţia financiară a formularului 010 – Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, scrie EVZ

Cum pierdem investiţii de zece miliarde de euro în energie

Proiectele în parteneriat cu statul român anunţate până în 2008 au fost suspendate sau chiar anulate. Dincolo de criză, riscurile de pe piaţa locală sunt prea mari, consideră investitorii. În 2007-2008, România părea raiul investitorilor în energie. Atunci se anunţau pe bandă rulantă proiecte în centrale noi de mii de megawaţi. Cumulat, ar fi adus în ţară peste zece miliarde de euro. Aproape niciunul din toate acestea nu mai este însă acum de actualitate.Totul fie a fost anulat, fie zace în sertarele companiilor sau ale Ministerului Economiei. De asemenea, mai nou, investiţia de 4 miliarde de euro în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă pare total compromisă, scrie EVZ