Subiectele zilei – 3 martie 2011


Scade preţul garsonierelor vechi

Preţul mediu pentru apartamentele scoase la vânzare în Cluj-Napoca pentru a doua lună a anului este de 989 euro/mp util, conform unui raport al portalului Imobiliare.ro, realizat pe baza ofertelor intermediate. Valoarea actuală este cu 2,2% mai mică decât cea înregistrată acum un an. Creşterea de preţ la apartamentele noi este de 6% în ultimele 30 de zile, până la 970 euro/mp, în vreme ce preţul apartamentelor vechi a scăzut cu 1,1%. Preţul mediu cerut pentru apartamentele vechi scoase la vânzare în Cluj-Napoca a ajuns la valoarea medie de 1.000 euro/mp util în a doua lună a anului, în scădere cu 1,1% faţă de ianuarie, scrie Ziua de Cluj

Salariul mediu la Cluj a crescut cu 19 lei într-un an

Majorarea înregistrată în 2010 a fost de doar 1,4%, astfel încât suma netă la nivel judeţean nu a trecut de 1.400 de lei. Cel mai bine sunt plătiţi angajaţii din servicii. Clujenii din domeniul serviciilor au cele mai mari salarii. Un operator de call center vorbitor de limbi rare porneşte de la 1.600 de lei, iar un programator debutant, de la 1.600-2.000 de lei. În schimb, un absolvent de studii fără căutare pe piaţa muncii riscă să fie plătit ca un muncitor necalificat.Clujul a fost unul dintre puţinele judeţe din ţară care a înregistrat în 2010 o majorare a salariului mediu net, însă creşterea a fost de numai 1,4%, de la 1.352 lei în 2009 la 1.371 de lei în 2010. În schimb, în Brăila, Călăraşi sau Olt, scăderile au fost şi de 16%, scrie Ziua de Cluj

Scumpirea benzinei poate readuce recesiunea. Ce folos are România că deţine rezerve de petrol?

Analiştii economici sunt de părere că majorarea galopantă a preţurilor la carburanţi poate duce România din nou în recesiune, calificând avantajul naţional de a avea rezerve proprii ca fiind aproape nul.Benzina şi motorina comercializate în România au atins maxime istorice, unele sortimente de carburanţi apropiindu-se vertiginos de pragul de 6 lei pe litru, după ce de la începutul anului au fost aplicate cinci creşteri de preţuri.În mai puţin de 1 săptămână Petrom a aplicat două creşteri de preţ, una de 9 bani şi alta de 8 bani, la benzină.Totodată, violenţele din Africa de Nord au dus ieri barilul de petrol la 116 dolari, existând temeri ca acesta să depăşească nivelul de 147 de dolari atins în 2008, scrie ZF

Ar putea fi fixat cursul francului la 2,9 lei pentru ratele la credite ca în Ungaria? Cum comentaţi?

Cursul francului elveţian ar trebui să îngheţe la 2,9 lei, adică acolo unde se afla în mai 2010, dacă Guvernul de la Bucureşti ar adopta un plan similar celui luat în considerare de executivul maghiar, care încearcă să protejeze clienţii cu credite în această valută prin fixarea cursului la care se calculează valoarea ratelor la creditele pentru populaţie în această valută. În Ungaria situaţia este dramatică, în condiţiile în care peste o treime din creditele luate de clienţi sunt în franci elveţieni. Pe plan local, ponderea lor este considerabil mai mică, de circa 6%.Guvernul maghiar ia în considerare o plafonare a francului elveţian la 190 de forinţi, faţă de nivelul de 213 forinţi, unde se află în present, scrie ZF

BCR va scoate la vânzare lingouri de aur, în lunile următoare

Banca Comercială Română, cea mai mare bancă din România după valoarea totală a activelor, vrea să vândă romanilor aur prelucrat sub formă de lingouri de diverse mărimi, din a doua parte a anului, a declarat Oana Petrescu, preşedintele retail al băncii. Ea nu a oferit detalii despre dimensiunile lingourilor, menţionând doar că acestea ar putea intra pe piaţă din luna iunie.Pe piaţa locală, Piraeus Bank vinde aur către populaţie sub formă de lingouri. Banca achiziţionează metalul de la Bank of Swiss, iar preţul de vânzare încorporează şi costurile de transport şi pe cele de asigurare ale aurului, fiind ceva mai ridicat decât cotaţia oficială, scrie EVZ

Ungurii au de patru ori mai multe autostrăzi decât noi, la o țară de 2,5 ori mai mică

În majoritatea țărilor din fostul lagăr socialist construcția de autostrăzi a avansat, în ultimii 20 de ani, mult mai rapid decât în România. Asta deși cei mai mulți dintre vecinii noștri aveau, la căderea comunismului, rețele mult mai dezvoltate decât cea autohtonă. Dacă în 1990 aveam 113 kilometri de autostradă (din care 96 de kilometri pe A1 între București și Pitești și 17 km pe A2, de la Fetești la Cernavodă), în prezent în România sunt în funcțiune 331 de kilometri de autostradă. Este vorba de A1 (București – Pitești și centura Sibiului), A2 (București – Cernavodă) și A3 (Câmpia Turzii – Cluj Vest), scrie Capital