Clujul s-a îmbogăţit în criză
Produsul intern brut al judeţului s-a majorat cu 2,2 miliarde de lei în decursul perioadei de recesiune, în vreme ce Bucureştiul a dat înapoi cu 450 de milioane. Judeţul Cluj se plasează pe locul doi pe ţară în topul judeţelor care au reuşit să îşi crească produsul intern brut (PIB) în perioada 2009-2010, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Principalul motiv îl reprezintă prezenţa la Cluj a producătorului de telefoane mobile Nokia.De la un PIB de 19,9 miliarde de lei, Clujul a ajuns la 22,1 miliarde la finele lui 2010. Primul loc în topul creşterii PIB îl ocupă judeţul Argeş, cu 3,2 miliarde, iar pe poziţia a treia se găseşte Timişul, cu 1,2 miliarde de lei în plus, conform portalului de specialitate Econtext, scrie Ziua de Cluj
Politicienii refuză privatizările prin Bursă: opoziţia le ignoră, Guvernul le amână
Uniunea Social Liberală (USL), principala forţă politică din opoziţie, şi-a prezentat vineri programul economic, care nu conţine nicio referire la privatizarea prin bursă a companiilor de stat.Pe de altă parte, guvernul PDL promite de mai bine de un an vânzarea pe bursă a unor pachete de acţiuni din portofoliul statului.La începutul anului Guvernul estima să încaseze din privatizări circa 700 mil. euro în 2011, însă cu toate că se apropie sfârşitul primului semestru niciun cent nu a fost obţinut la buget, nici măcar din vânzarea unui pachet minoritar.Din 2005 până în prezent, statul a listat doar două companii pe bursă, Transgaz şi Transelectrica, de pe urma cărora a strâns circa 100 de milioane de euro, scrie ZF
USL propune înjumătăţirea cheltuielilor de bunuri şi servicii ca sursă de economii pentru relaxarea fiscala
Uniunea Social-Liberală (USL, formată din PSD şi PNL) îşi propune înjumătăţirea cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile, aceasta fiind principala măsură de compensare a scăderilor veniturilor statului în urma diminuării cotei de CAS şi a relaxării fiscale pe zona veniturilor salariale, prevăzută de programul economic al USL, lansat la finele săptămânii.Cheltuielile cu bunurile şi serviciile înseamnă anual cam opt mld. euro, iar înjumătăţirea lor ar lăsa statului patru mld. euro, adică cam tot atât cât i-ar aduce ca pierdere relaxarea fiscală prevăzută de programul economic al USL ce va fi pus în practică dacă Uniunea va câştiga alegerile din 2012, scrie ZF
Sistemul financiar al lumii stă mai prost ca înante de criză. VEZI raportul FMI
Problema instituţiilor financiare „prea mari ca să fie lăsate să cadă” (too big to fail – n.r.), care au cauzat la începutul crizei falimentul unui mare număr de bănci interdependente, nu numai că nu a fost rezolvată, ci s-a agravat de la începutul crizei până în prezent, arată un raport elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Unele instituţii financiare de importanţă sistemică au devenit mai mari şi chiar şi mai complexe după criză”, avertizează specialiştii Fondului. Mai mult decât atât, ei spun că „practicile riscante de acordare a împrumuturilor au început să reapară”, scrie EVZ
Cum va ajuta IMM-urile noul „card Kogălniceanu”
Instrumentul, care ar putea trece de Guvern în această săptămână, ar oferi garanţii de stat pentru creditele bancare, dar şi subvenţionarea dobânzilor la împrumuturile contractate. După aproape un an de amânări, „cardul Kogălniceanu” va ajunge în această săptămână pe masa Guvernului, potrivit revistei „Capital”.”Actul normativ va fi cu siguranţă luat în discuţie în următoarea şedinţă a Executivului”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului.În contextul actual, în care băncile oferă tot mai greu credite IMM-urilor, pe fondul crizei, prin acest program, firmele mici şi mijlocii vor beneficia de facilităţi atunci când vor contracta credite mai mici de 150.000 lei, scrie EVZ
Cât de tare ne va lovi liberalizarea prețurilor?
Ne va aduce liberalizarea prețurilor la gaze și energie electrică o creștere a facturilor sau, dimpotrivă, o scădere a acestora? Și cât de feriți vor fi, în realitate, consumatorii casnici?Procesul de liberalizare a prețurilor va fi accelerat pentru companii, dar mult mai lent, împins până în 2015, pentru populație, a afirmat recent președintele Traian Băsescu. „Dacă firmele trebuie să fie în competiție corectă cu cele din UE, populația nu poate fi în competiție cu ceilalți cetățeni europeni, din cauza salariilor mult mai mici“, a spus șeful statului, scrie Capital