Subiectele zilei – 6 septembrie 2011


Apartamente mai ieftine la un an

Preţul mediu pe metru pătrat solicitat pentru apartamentele de la Cluj a scăzut cu aproape 7% într-un an, dar pretenţiile proprietarilor au crescut în august, arată analiza lunară a portalului Imobiliare.ro. După o depreciere „importantă” în iulie, indicele Imobiliare.ro pentru Cluj-Napoca a înregistrat o creştere de 2% în august, potrivit ofertelor intermediate de portal. Preţul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare în Cluj-Napoca are, în prezent, valoarea de 962 euro/mp util, cu 6,9% mai puţin decât cea înregistrată în urmă cu 12 luni. „Creşterea preţurilor a fost resimţită mai ales pe segmentul apartamentelor noi, categorie care a suferit o depreciere mai severă în luna anterioară, scrie Ziua de Cluj

România – Franţa, meciul oamenilor din business. Vedeţi aici cum arată primul 11 de business al României

Ca şi pe terenul de fotbal, unde valoarea celui mai scump jucător francez Karim Benzema, de 30 de milioane de euro, este de peste cinci ori mai mare decât a celui mai scump jucător român Răzvan Raţ, de 5,5 milioane de euro, cifrele de afaceri şi numele pe care le implică businessul Franţei le eclipsează pe cele ale României.Dacă în această seară pe teren ar intra cei mai titraţi oameni de afaceri ai celor două ţări, echipa Franţei va miza cu siguranţă pe nume grele precum Bernard Arnault, cel mai bogat francez, cu o avere de 28,8 mld. euro şi preşedintele celei mai mari companii de articole de lux din lume LVMH, Baudouin Prot, directorul executiv al unuia dintre cele mai mari grupuri bancare la nivel mondial BNP Paribas, Stephane Richard, preşedintele France Telecom – Orange şi Serge Dassault, patronul grupului aeronautic şi de apărare, scrie ZF

Companiile de stat la raport: Afaceri de 10 mld. €, pierderi de 500 mil. €

Cele mai mari 35 de companii din portofoliul statului român, majoritatea aflându-se în subordinea Ministerului Economiei şi Transporturilor, au înregistrat anul trecut afaceri de circa 10 mld. euro, dar nu au reuşit să facă profit, pierderile acestora apropiindu-se de 500 mil. euro.Companii care ţin în mână infrastructura feroviară a României, administratori de bogăţii subterane, producători de „lumină”, firme care ajung până în ultimul cătun al ţării prin serviciile lor aduc pierderi de sute de milioane de euro, primele 10 firme din top în funcţie de pierderi reuşind ca într-un an să strângă un minus de peste 900 mil. euro, scrie ZF

Salariile au urcat cu 8% în iulie, iar consumul a raportat prima creştere după doi ani şi jumătate

Al treilea trimestru a început bine, luna iulie venind cu veşti bune de la comerţul cu amănuntul, care a revenit în teritoriul pozitiv după doi ani şi jumătate de scăderi aproape neîntrerupte în condiţiile creşterii salariilor şi reluării creditării.Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în iulie cu 0,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar faţă de iunie creşterea a fost de 2,2% în termeni ajustaţi sezonier, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comerţul a fost până în 2008 unul dintre principalele motoare ale PIB, însă de când a început criza nu a mai ajutat economia. În timp ce o serie de antreprenori, manageri şi bancheri au vorbit despre încurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei, scrie ZF

Război de două miliarde euro pentru controlul asigurărilor

Apropiata numire a şefului CSA a dat naştere unui război cu fronturi şi victime în toate domeniile, de la politică şi business la presă. La luptă iau parte şi trei dintre cei mai bogaţi români. Cine va conduce în următorii patru ani Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) sau, mai clar, cine va avea privilegiul de a supraveghea o piaţă a cărei valoare se ridică la peste 2 miliarde de euro în fiecare an? Aceasta este întrebarea care preocupă o bună parte a presei (inclusiv a celei tabloide), care nu-i lasă să doarmă liniştiţi pe preşedinţii companiilor de asigurări şi care transformă parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe ale celor două camere în ţinte predilecte pentru diferite „grupuri de lobby”, scrie EVZ