Locuri de muncă în scădere cu 77% la Cluj

Oferta de locuri de muncă la nivelul judeţului Cluj s-a diminuat cu 77% pentru săptămâna 3-9 iunie, faţă de cea precedentă, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, relevă un raport al agenţiei Psihoselect Cluj. La un moment dat erau peste 1.600 de locuri disponibile în Cluj. Cert este că la nivel naţional scăderea medie faţă de acea perioadă a fost de doar 10%. O explicaţie ar fi că administratorii firmelor s-au speriat de campania de controale a Inspectoratului Teritorial de Muncă, iar atunci au ieşit la suprafaţă o mulţime de contracte de muncă pentru persoane care se aflau în semilegalitate sau lucrau «la negru». Pe de altă parte, în perioada de vară numărul locurilor de muncă disponibile scade considerabil”, remarcă un expert în resurse umane, scrie Ziua de Cluj

Patru noi fabrici “răsar” la Cluj

Olandezii de la CSI Invest estimează începerea lucrărilor la noua unitate din Cluj-Napoca pentru toamnă, deşi planurile iniţiale vizau demararea şantierului la jumătatea acestui an. Câteva unităţi de producţie se află în prezent în etape finale de construcţie şi de amenajare în parcuri industriale sau în zone dedicate unor astfel de proiecte în judeţul Cluj.CSI Invest, parte a grupului olandez cu acelaşi nume, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de producţie şi transport al bunurilor de larg consum, a anunţat în acest an că va construi o nouă fabrică la Cluj-Napoca. Numărul angajaţilor se va dubla în următorii doi ani, a anunţat conducerea companiei, scrie Ziua de Cluj

Acţiunile OMV nu au trezit interesul investitorilor pe bursa de la Viena. Austriecii au strâns 750 milioane euro faţă de 900 de milioane euro, cât îşi propuseseră. Ce va fi la Petrom?

Grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom (SNP), a reuşit să vândă toate acţiunile noi emise în majorarea de capital, însă preţul la care s-a finalizat oferta, de 27,5 euro/acţiune, este sub preţul la care acţiunile se tranzacţionau ieri pe bursa din Viena, de 28,2 euro.La mijlocul lunii mai, când OMV a anunţat majorarea de capital, preţul acţiunilor pe bursă era de circa 30 de euro.Mai mult, intermediarii ofertei au stabilit împreună cu compania un preţ maxim de subscriere de 33 de euro, sperând că vor putea strânge astfel 900 mil. euro, însă au adunat doar 750 mil. euro. Din această sumă, circa 25 mil. euro vor merge către cele zece bănci care au intermediat operaţiunea, scrie ZF

Listarea BCR ar injecta adrenalină Bursei de Valori. De ce nu luptă SIF-urile să se aplice contractul de privatizare care prevede aducerea la Bursă a celei mai mari bănci din România?

SIF-urile au la îndemână pârghiile pentru a aduce BCR pe Bursă. Ele trebuie însă să se mişte repede şi să prezinte grupului austriac Erste, acţionarul majoritar al BCR, o strategie comună pentru a face ca listarea celei mai mari bănci din România să se întâmple.SIF-urile şi acţionarii SIF-urilor ar avea cel mai mult de câştigat din listarea BCR la bursă, care ar oferi în sfârşit o evaluare pentru pachetele de 6% pe care fiecare SIF le deţine în bancă, dar şi posibilitatea ca acestea să-şi valorifice participaţiile într-un mod transparent.Pentru bursă, listarea BCR ar însemna câştigarea unui nou emitent puternic care să capteze interesul fondurilor străine şi să contribuie la atragerea de noi investitori locali pe piaţa de capital, scrie ZF

Factoringul, o soluţie pentru a grăbi recuperarea datoriilor

În perioada crizei, recuperarea datoriilor de la partenerii de afaceri este una dintre marile probleme cu care se confruntă firmele. Companiile care vor să grăbească obţinerea datoriilor de la colaboratorii de afaceri pot apela la firmele de factoring, care pot recupera, în numele lor, facturile emise de acestea sau le pot da contravaloarea acestora. În criză, românii au apelat din ce în ce mai mult la această facilitate. Astfel, piaţa de factoring a crescut, anul trecut, cu circa 15% faţă de 2009, până la 1,8 miliarde de euro. Pentru acest an, firmele din domeniu se aşteaptă la o creştere cu 20% a pieţei, potrivit datelor prezentate, ieri, de Asociaţia Română de Factoring, înfiinţată în luna aprilie, scrie EVZ

Regretele târzii ale BNR privind lupta cu inflaţia

Efectul negativ al menţinerii dobânzilor mari, în perioada 2005-2006, a fost aprecierea monedei naţionale, care a încurajat creditarea excesivă în valută, spune Mugur Isărescu. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pare să regrete politica pe care a adoptat-o în perioada 2005–2006. „Menţinerea la un nivel ridicat a dobânzii de politică monetară a avut efecte dăunătoare”, a declarat, ieri, guvernatorul. Dobânzile mari au determinat creşterea fluxurilor de capital străin către România, investitorii speculativi fiind atraşi de randamentele bune oferite de leu. Moneda s-a apreciat, iar creditul în valută a crescut în mod nesănătos, a spus Mugur Isărescu, scrie EVZ