Noile magazine ale Clujului se pregătesc de inaugurare

Proprietarii modifică Multiplex Leul pentru Carrefour, Lidl caută aici responsabili de extindere, Massimo Dutti face angajări, iar Dedeman îşi pregăteşte personalul. Societatea Ardeal Construct, dezvoltatorul clădirii cu parking din Piaţa Mihai Viteazul, pregăteşte modificările imobilului în vederea adaptării spaţiului pentru supermarketul Carrefour care se deschide în această lună. Lidl caută responsabil de expansiune la Cluj.Ardeal Construct a primit luna trecută un certificat de urbanism solicitat pentru lucrări de modificări interioare, funcţionale şi modificări la nivelul terasei prin închiderea parţială a unor spaţii. “Este vorba despre modificări pentru a pregăti spaţiul Carrefour”, a menţionat Radu Vlas, proprietarul clădirii. De asemenea, societatea Artima a solicitat un certificat de urbanism pentru amenajare comercială în cadrul clădirii Multiplex Leul, scrie Ziua de Cluj

Casa de avocatură NNDKP intră pe piaţa clujeană

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen este cea mai bine clasată firmă de avocatură din România, conform publicaţiilor internaţionale de profil. Casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) anunţă deschiderea oficială a biroului său de la Cluj. Biroul de la Cluj al NNDKP, format prin preluarea Casei de avocatură Cionca Bidiga Godîncă, divizia de avocatură a Casei de Insolvenţă Transilvania SPRL, va oferi servicii de avocatură în domenii precum litigii, insolvenţă, drept comercial, dreptul muncii, drept administrativ, tranzacţii imobiliare, se anunţă într-un comunicat al companiei, scrie Ziua de Cluj

Cine cumpără proiectele imobiliare falimentate

Cinci proiecte imobiliare mari, intrate în faliment în 2010, sunt scoase la licitaţie în acest an. Investitorii însă nu par prea interesați de nişte proprietăţi a căror dezvoltare trebuie continuată.Majoritatea sunt proiecte rezidenţiale aflate în diferite stadii de construcţie, care trebuie repoziţionate pe piaţă. Gândite ca ansambluri exclusiviste, aceste proiecte au fost prinse de criză pe picior greşit, în primul rând din cauza preţurilor pe care le avansau. „Problema cu aceste proiecte este că sunt supraevaluate de către bănci, deoarece au o expunere foarte mare pe aceste proprietăţi şi speră să îşi recupereze banii în urma unei tranzacţii, scrie Capital

Marile restanţe ale României, în viziunea FMI

Datoriile autorităţilor către privaţi, alături de restanţele companiilor de stat la buget sunt cea mai mare provocare, urmată de lipsa investiţiilor publice. Datoriile autorităţilor centrale şi locale către firmele private, dar şi cele ale companiilor de stat către buget reprezintă cea mai grea restanţă a României, după criteriile Fondului Monetar Internaţional (FMI).Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale a prezentat, ieri, concluziile celei de-a şaptea şi ultimei misiuni de evaluare în cadrul actualului acord de finanţare stand-by cu România, care va intra în vigoare de la 1 mai 2011, scrie EVZ

Seminar la BNR: Cum să obţină IMM-urile finanţări avantajoase de la bănci

Mai multe subiecte legate de situaţia dificilă prin care trec IMM-urile în această perioadă de criză vor fi dezbătute astăzi, la un seminar la care participă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi care va fi moderat de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Printre temele anunţate ale seminarului se numără raporturile firmelor mici cu Uniunea Europeană, relaţiile acestora cu băncile, precum şi efectele politicilor guvernamentale asupra IMM-urilor.Alături de vorbitorii menţionaţi, la dezbatere vor participa europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, Aurel Şaramet, preşedinte Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Robert Rekkers, director general al Băncii Transilvania, şi Radu Graţian Gheţea, preşedinte Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), scrie EVZ

Sumele mari absorbite de Finanţe scumpesc leii pe piaţa monetară

Dobânzile pentru plasamentele pe termen foarte scurt pe piaţa interbancară au sărit ieri cu mai bine de un punct, mutându-se de pe palierul de 3% pe cel de 5% pe an, ceea ce arată că excesul de lichidităţi acumulat în partea a doua a anului trecut începe să se epuizeze. Dealerii spun că împrumuturile agresive făcute de Ministerul Finanţelor de la începutul acestui an şi plăţile trimestriale de taxe şi impozite către buget de la sfârşitul lui ianuarie au absorbit toţi leii care bălteau pe piaţă până de curând.”Totul a plecat de la plăţile mari către buget de la sfârşitul lui ianuarie. Băncile au sperat că pot să stea short pe rezervă (să amâne constituirea rezervelor minime spre sfârşitul perioadei – n. red.), dar banii nu se întorc atât de repede de la Finanţe. Momentan poate să fie un uşor deficit de lichidităţi pe piaţă, iar lumea se obişnuise din august să fie exces tot timpul”, a comentat dealerul unei bănci locale, scrie ZF