Tăvălug la Finanţe: se închid cinci administraţii
Pe lista neagră se află unităţile din Gherla, Huedin, Apahida, Gilău şi Baciu, fiind afectaţi aproape 100 de angajaţi. “Consumă 10.000 de lei şi aduc la stat 1.000”, motivează conducerea ANAF. Angajaţii Fiscului din cinci mari localităţi îşi fac bagajele: cei care nu vor fi daţi afară vor ajunge navetişti de Cluj-Napoca, Dej sau Turda. Primarii comunelor afectate sunt intrigaţi că nu au fost consultaţi şi avertizează că birocraţia se va transfera la ghişeele urbane, iar contribuabilii vor fi puşi pe drumuri.Trei administraţii financiare (Gilău, Baciu şi Apahida) şi două municipale (Gherla şi Câmpia Turzii) urmează să fie desfiinţate, a menţionat Mihai Costin, director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, scrie Ziua de Cluj
Decizii imobiliare de Cluj: de la locuinţe la hotel şi din nou la apartamente
Societatea Elis Turism vrea să transforme o clădire ridicată cu scopul de a realiza un hotel în locul unui imobil de 20 de apartamente pe strada Iazului din Cluj-Napoca. Proprietarul terenului a revenit în prezent la ideea de acum şase ani, când destinaţia clădirii trebuia să fie una rezidenţială. Elis Turism a solicitat ieri avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) pentru modificarea soluţiei constructive – din hotel în locuinţe colective şi birouri, pentru o clădire aprobată pe str. Iazului nr. 13-15. „Imobilul este construit, ridicat «la roşu». În 2005 s-au dorit locuinţe colective şi birouri, iar în 2008 l-am autorizat ca hotel de 3*, scrie Ziua de Cluj
Românii care muncesc în străinătate au strâns 100 mld. euro în ultimul deceniu. Băncile româneşti scoase din traseul banilor către România
Experţii fundaţiei Soros au făcut primul studiu privind averea românilor din străinătate.Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă în Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimează experţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât au românii de acasă în băncile româneşti.Acesta este primul studiu care măsoară sumele strânse de români în străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010. Au existat însă ani, din 2000 încoace de când a început migrarea masivă la muncă în străinătate, când românii de afară au trimis şi câte 7 – 8 miliarde de euro pe an în ţară, scrie ZF
Restanţele nu cred în ieşirea din recesiune. Au sărit cu 75 de milioane euro în aprilie, ajungând la 1,4 miliarde euro. 721 de mii de români cu credite la bancă au cedat în faţa crizei
Restanţele acumulate de populaţie la plata ratelor la creditele contractate de la bănci au înregistrat un salt neaşteptat în aprilie, trecând în premieră de pragul de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Saltul din aprilie, de 310 mil.lei (75 mil. euro), este cel mai mare înregistrat din octombrie anul trecut şi vine după o creştere marginală în martie, care dădea speranţe pentru o stabilizare a calităţii portofoliilor de credite.Cel mai mult au crescut restanţele la creditele în valută, deşi bancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondul aprecierii leului faţă de euro, scrie ZF
Finanţele ies azi pe piaţa externă pentru un miliard de euro
După o pauză de mai bine de un an, România revine astăzi pe piaţa internaţională de capital cu prima emisiune de titluri în euro din programul de finanţare externă de 7 mld. euro.În această dimineaţă ar urma să fie deschis „registrul” electronic pentru cererile de subscriere din partea investitorilor interesaţi de titlurile româneşti, în funcţie de acestea fiind stabilit preţul final.Surse de pe piaţa financiară afirmă că roadshow-ul de prezentare a programului de finanţare început luni la Londra a decurs bine, iar conjuctura se dovedeşte foarte favorabilă: CDS-urile pentru România (costul asigurării contra riscului de default) scăzuseră ieri sub pragul de 230 de puncte de bază, cu circa 130 de puncte mai jos faţă de nivelul din septembrie 2010, scrie ZF
Motorul economiei îşi reduce turaţiile
INS a anunţat că economia a crescut în primul trimestru datorită industriei. Acum se observă însă un trend descendent. Economia a evoluat mai bine decât credeam în primul trimestru al anului . Potrivit datelor detaliate prezentate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), produsul intern brut (PIB) a crescut, în acest interval, cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, şi nu cu 0,6%, cât se estimase iniţial. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, economia a crescut cu 1,7%, peste nivelul de 1,6%, cât se estimase iniţial.Datele oficiale arată că industria a evoluat cel mai bine din toate sectoarele, cu o creştere cu 3% faţă de rezultatul din ultimele trei luni ale lui 2010. Motorul a fost industria prelucrătoare, care stă la baza exporturilor, scrie EVZ