Având în vedere declararea pandemiei de COVID–19 la nivel mondial de către Organizația Mondială a Sănătății la data de 11.03.2020, 

luând în considerare propunerile formulate prin Hotărârea nr. 22 din 20.07.2020, a Grupului de suport tehnico – științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, 

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, 

în temeiul prevederilor art. 4 și art.11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, ale art. 20 lit. I) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componența Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, 

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta 

HOTĂRÂRE: 

Art.1 Se certifică pandemia de COVID–19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății la data de 11.03.2020. 

Art.2 (1)Începând cu data prezentei hotărâri se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din ţările/zonele de risc epidemiologic ridicat stabilite pe baza criteriului prevăzut la alin. 2. 

(2) Criteriul pe baza căruia se face stabilirea ţărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat, este reprezentat de rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară. 

(3) Pe baza criteriului prevăzut la alin. (2), Institutul Național de Sănătate Publică întocmește lista țărilor/zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea. 

(4) Lista prevăzută la alin. (3) se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul National de Sănătate Publică și este publicată pe site-ul www.insp.gov.ro. 

Art.3 Sunt exceptate de la măsura instituită potrivit art. 2, următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID 19: 

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor art. 2, alin. (3) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură; 

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone; 

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului; 

d) conducătorii auto prevăzuţi la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfăşurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu; 

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparținând instituţiilor internaţionale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizaţii internaționale la care statul român este parte; 

f) piloții de aeronave şi personalul navigant; g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar; 

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020; 

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 1 din 24 martie 2020; 

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiția asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locația unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri; 

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajați ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi; 

I) angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional; 

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional; 

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activități profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale; 

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora; 

p) angajaţii sistemului național de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării; 

q) elevii/studenții, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor; 

r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii. 

Art.4 Se instituie măsura carantinării persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, care se dispune pentru fiecare persoană individual prin decizie a Direcţiei de Sănătate Publică competentă teritorial. 

Art.5(1)Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare (ex: afecțiuni oncologice, insuficienţă renală cronică – în program de hemodializă),preschimbare documente de identitate, părăsirea țării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporara a măsurii de carantină prevăzută la art. 2 și art. 4, pe baza documentelor justificative. 

(2)Analiza situaţiilor prevăzute la alin. (1) este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției și, cazurile considerate ca justificate, pot face obiectul suspendării temporare a măsurii de carantină, prin decizie cu caracter individual, emisă de Direcţia de Sănătate Publică. 

(3) În decizia de suspendare se va menţiona, în mod obligatoriu, intervalul de timp pentru care aceasta se aplică și măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus SARS–CoV–2. 

Art.6 Se propune completarea Hotărârii Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17.07.2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID–19, cu măsuri referitoare la posibilitatea instituirii izolării și carantinării asupra persoanelor sau a carantinării zonale. 

Art.7 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situaţiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora. 

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ 

PRIM–MINISTRU 

 LUDOVIC ORBAN

Consultati aici varianta oficiala a Hotararii CNSU nr. 36 din 21.07.2020

Schimbarea paradigmei de dezvoltare

• Criza sanitară și economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilitățile României
determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare.
• Doar prin intervenția promptă și susținută a Guvernului și prin conformarea voluntară a românilor la
măsurile adoptate de autorități, răspândirea infecțiilor cu Coronavirus a fost limitată și controlată eficient
iar economia a fost salvată de la colaps prin măsuri de sprijin pentru companii și angajați.
• Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populației, determinat de politicile pro-ciclice
ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe:
• stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești
• investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice
• transformarea digitală a economiei și a administrației publice
• pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică
• tranziția către o economie durabilă
• Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenței cu
economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare
standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025

Descarcati aici spre consultare documentul integral – RECLADIM ROMANIA -PLANUL NATIONAL DE INVESTITII SI RELANSARE ECONOMICA.

Guvernul a decis crearea unui serviciu de tip „doi şi-un sfert” în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), structura astfel stabilită având ca scop evitarea fraudării sistemului fiscal de către angajaţi, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Andrei Zaharescu.

Prin acest act normativ se propune înfiinţarea în cadrul ANAF a Direcţiei Generale de Integritate. Această structură va avea atribuţii pentru crearea unor mecanisme specifice de luptă împotriva fraudării sistemului fiscal„, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, potrivit www.mediafax.ro

Zaharescu a mai afirmat că înfiinţarea noii structuri nu va afecta bugetul instituţiei şi nu prevede angajări suplimentare de personal.

Guvernul a avizat începerea procedurilor de listare la Bursă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de stat la compania Transgaz (TGN), printr-un memorandum aprobat în şedinţa de miercuri a Executivului. Transgaz Mediaş este operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

„Memorandumul prevede derularea proiectului de ofertă publică secundară de vânzare acţiuni emise de Transgaz pe piaţa de capital. Guvernul a aprobat acest memorandum prin care se scoate la vânzare pe piaţa de capital un pachet de 15% din acţiunile deţinute la Transgaz Mediaş„, a informat Executivul, potrivit www.mediafax.ro

Memorandumul este aprobat în contextul în care Ministerul Economiei a lansat recent în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care perioada de listare la bursă a unor acţiuni la companii de stat este extinsă cu un an, până în 31 decembrie 2013.

Taxa auto pare să revină sub o nouă formă. Până acum s-au organizat trei întâlniri cu grupul de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Mediului, ai Ministerului de Finanţe, delegaţi ai Misterului Transportului şi ai Registrului Auto Român şi desemnaţi ai Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că taxa va fi revizuită ţinând cont de normele europene şi de faptul că în România sunt 6 milioane de oameni aflaţi în pragul sărăciei. Potrivit experţilor, autorităţile române au o singură variantă pentru a respecta legislaţia auto – introducerea impozitului în functie de nivelul de poluare, potrivit www.dailybusiness.ro.
Începând din acest an, taxa a fost redusă cu până la 25%. În acelaşi timp, în luna ianuarie, fostul Guvern Boc a decis ca taxa de primă vânzare a maşinilor înmatriculate înainte de 2007 să fie suspendată până la începutul anului viitor, urmând ca persoanele care au plătit deja această taxă să li se returneze banii.

Guvernul şi OMV vor începe în perioada imediat următoare negocierile pe un pachet de măsuri prin care ambele părţi să câştige, autorităţile aşteptând ca investitorul să ajute Executivul să depăşească o perioadă dificilă, dar fiind conştiente şi de importanţa investiţiilor, afirmă premierul Ponta.

Premierul Victor Ponta a efectuat recent o vizită oficială în Austria, în care s-a întâlnit şi cu preşedintele OMV, proprietarul Petrom, potrivit www.mediafax.ro

La întoarcerea în ţară, şeful Guvernului a arătat că nu poate prezenta multe detalii legate de această discuţie, precizând doar că subiectul principal a fost legat de capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a asigura în relaţia cu OMV atât predictibilitate, cât şi „un control într-o anumită măsură” asupra preţului carburanţilor.

În acelaşi timp, tema discuţiei a fost legată şi de proiectele de investiţii în România aprobate de conducerea OMV pentru următorii zece ani, precum şi de litigiile rezultate din clauzele contractuale de privatizare a Petrom.

Şeful Guvernului a declarat recent că intenţionează să aibă o discuţie cu producătorii de produse petroliere privind suprataxarea veniturilor excepţionale, spunând că nu îi plac deciziile impuse cu forţa, dar că este o perioadă specială în care toţi trebuie să participe la „efortul ţării”.

Guvernul va vinde acţiuni la filialele Electrica Furnizare şi încă trei filiale de distribuţie a energiei, printre care şi Electrica Transilvania Nord, cu sediul la Cluj.

Executivul a anunţat că va ceda, până la începutul anului viitor, pachetele majoritare de acţiuni la importante companii de stat din sectorul energetic. Astfel se vor organiza licităţii publice pentru Electrica, ELCEN Bucureşti şi complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, Totodată, va fi finalizată listarea la bursă a Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, după cum reiese din memorandumul pentru politici economice şi financiare, semnat de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional.

Proiectul  de lege care vizează restricţionarea circulaţiei autoheviculelor înmatriculate în alte ţări a fost aprobat in sedinta de marti a Guvernului. Proprietarii autovehiculelor achiziţionate din străinătate vor putea circula in România timp de 90 de zile de la înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare.

Însă, noile restricţii pe care Guvernul vrea să le impună celor care işi înmatriculează maşinile în străinătate riscă să ducă România în faţa justiţiei, la Curtea de la Strasbourg, după cum apreciază avocaţii de business, citati de DailyBusiness.ro.

Avocatul Gheorghe Piperea afirmă că decizia Guvernului de a interzice proprietarilor de maşini înregistrate în străinătate să circule în România peste intervalul menţionat încalcă legislaţia europeană. Acesta a specificat că practice este acelaşi tip de piedică pusă circulaţiei libere a mărfurilor.

„În timp ce Comisia Europeană recomandă eliminarea tuturor restrictţiilor legate de circulaţia maşinilor, noi venim cu o altă masură protecţionistă. Se va ajunge, din nou, la un proces la Curtea Europeană de Justiţie şi, cel mai probabil, reglementarea va fi eliminată”, a mai spus Gheorghe Piperea

„Guvernul a aprobat un proiect care, cu siguranţă, va fi respins de parlamentari. E absurd şi ilegal, privit din punct de vedere al aquis-ului comunitar. Se va intampla la fel ca şi cu taxele auto care au fost eliminate, rând pe rând”, a precizat şi avocatul Marius Georgescu.

Guvernul a abrobat un proiect care are în vedere liberalizarea tarifelor notarilor publici, dar și crearea unei competiții mai puternice între cabinetele notariale.

Proiectul are valabilitate un an şi prevede identificarea unor acte sau lucrări notariale pentru care va fi eliminat tariful minim impus administrativ, potrivit anunţului ministrul Justitţei, Cătălin Predoiu.

Până pe 6 martie, Ministerul Justitiei, Consiliul Concurenţei şi Uniunea Notarilor vor identifica serviciile notariale pentru care să fie desfiinţate tarifele minime.

Această iniţiativă are ca scop scăderea tarifelor notarilor publici şi în cazul în care măsura va funcţiona lista serviciilor notariale ar putea fi extinsă.
Guvernul a aprobat proiectul sub forma unui memorandum.

Angajatorii nu mai sunt obligaţi să indexeze semestrial cu rata inflaţiei valoarea tichetelor de masă, de creşă şi a tichetelor cadou, a anunţat joi Executivul.

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată în şedinţa de joi, Guvernul lasă la latitudinea angajatorilor decizia de a opera astfel de indexări, sintagma „se indexează semestrial” fiind înlocuită cu „va putea fi indexată semestrial”.

„La propunerea unor angajatori şi în urma unor discuţii cu sindicatele si patronatele, Guvernul a decis să modifice textul iniţial al legii, după cum urmează: <valoarea nominală a unui tichet de masă, de creşă şi tichet cadou va putea fi indexată semestrial cu indicele preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de INS>. Textul anterior al legii prevedea că valoarea nominală a unui tichet de masă, de creşă şi tichet cadou se indexează semestrial cu indicele preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de INS”, explică Executivul.

Modificările au avut în vedere tichetele de masă, de creşă şi tichetele cadou care se acordă de către Companiile Naţionale şi regiile cu capital de stat care se autofinanţează. „Menţionăm că în sistemul bugetar, potrivit  Legii 283/2011, în anul 2012 nu se acordă tichetele de masă, de creşă şi tichetele cadou”, precizează sursa citată.

„Decizia luată astăzi este în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară şi cu angajamentul Guvernului privind restrângerea cheltuielilor bugetare”, motivează Executivul.

Sursa: NewsIn

Executivul a decis miercuri să majoreze bugetele a cinci ministere, pentru plata unor arierate, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Ioana Muntean.

Sumele alocate sunt cuprinse între 40 milioane de lei şi 450 milioane de lei şi vor fi transferate din fondul de rezervă al Guvernului.

Astfel, Ministerul Sănătăţii va primi suma de aproximativ 435 milioane de lei, pentru achitarea datoriilor acumulate pentru medicamentele compensate şi gratuite, a arătat Ioana Muntean.

Bugetul Ministerului Transporturilor va fi majorat, de asemenea, cu 450 milioane de lei, pentru plata obligaţiilor către furnizorii de energie electrică, iar bugetul Ministerului Dezvoltării va fi suplimentat cu 150 milioane de lei, pentru plata unor datorii acumulate ca urmare a efectuării unor lucrări în cadrul proiectelor de canalizare şi alimentare cu apă la sate.

Potrivit sursei citate, Ministerul Educaţiei va primi în plus 50 milioane de lei, bani care vor merge către autorităţile locale, “fondurile fiind destinate plăţilor pentru lucrări de reabilitate şi modernizare a unor şcolilor”.

Bugetul Ministerul Mediului va fi suplimentat cu suma de  40 milioane de lei, în vederea achitării unor datorii accumulate pe proiecte de infrastructura mediului. “Fondurile vor fi folosite pentru realizarea unor investiţii de interes naţional, derulate prin Administraţia Naţională Apele Române”, a precizat reprezentantul Executivului.

Sursa: NewsIn

Guvernul a aprobat miercuri, în şedinţa de guvern, creşterea salariului minim la 700 lei.

„Am aprobat majorarea salariului minim brut pe economie, de la 670 de lei la 700 lei. Măsura va fi aplicată de la 1 ianuarie 2012”, au declarat pentru NewsIn surse guvernamentale.

La această oră, şedinţa de guvern este în desfăşurare.

Sursa: NewsIn

Guvernul anunţă că, în primul semestru al anului 2012, firmele vor putea beneficia de scutirea penalităţilor de întârziere în proporţie de 50%, în condiţiile în care plătesc obligaţia pricipală şi dobânzile aferente.

„În vederea simplificării fiscale, avem reducerea cu 50% a penalităţilor de întârziere în cazul plăţii obligaţiei principale şi a dobânzilor aferente până la 30 iunie 2012. Ştim că până la 31 decembrie 2011 operează scutirea de 100% (pentru plata penalităţilor de întârziere, n.r.) pentru cei care plătesc obligaţia principală. În 2012 vom merge până în 30 iunie cu scutirea de 50% pentru firmele care plătesc principalul şi dobânda. Beneficiază deci de scutirea penalităţilor de întârziere în proporţie de 50%”, a explicat premierul Emil Boc, în plenul Parlamentului.

De aemenea, el a precizat că va fi menţinută măsura care prevede „eşalonarea la plată a obligaţiilor financiare pentru o perioadă de până la cinci ani, pentru contribuabilii care sunt în dificultate financiară”.

Sursa: NewsIn

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri adoptarea în Guvern a unei ordonanţe de urgenţă prin care companiile de stat cu o cifră de afaceri de peste un miliard de lei la nivelul anului 2010 şi peste o mie de angajaţi vor începe selectarea managerilor privaţi.

„Proiectul de OUG privind guvernanţa corporatistă în instituţiile publice introduce o serie de principii OECD în administrarea companiilor de stat, societăţilor naţionale cu capital de stat şi regiilor autonome. Potrivit acestui proiect de lege, se va trece către o guvernanţă de tip corporatist cu manager privat în practic toate societăţile cu capital de stat supuse aplicării proiectului de OUG”, a explicat Predoiu, precizând că este vorba despre respectarea angajamentelor asumate de România cu FMI.

Ministrul a precizat că, potrivit proiectului de OUG, vor fi declanşate proceduri de selecţie a managerilor privaţi la societăţile comerciale cu capital de stat, companiile de stat şi regiile autonome care au o cifră de afaceri de peste un miliard de lei la nivelul anului 2010 şi peste o mie de angajaţi.

„În maximum o lună de la intrarea în vigoare a OUG, AGA va decide iniţierea unei proceduri de selecţie internaţională a administratorilor, executivi şi neexecutivi. După convocarea AGA, se va face publicitatea anunţului de selecţie şi se va intra în procedura de selectare a acestor manageri. După selecţia managerilor în aceste companii supuse aplicării ordonanţei, se va convoca din nou o hotărâre a AGA pentru desemnarea lor în urma încheierii contractelor de management”, a spus Predoiu.

El a adăugat că întreaga procedură poate dura între 3 şi 5 luni.

Ministrul a fost întrebat despre remuneraţia unui manager privat. „Aceste sume rămân subiectul negocierii între compania respectivă şi managerul selectat. Nu există în lege inclusă o astfel de valoare, deci rămâne la latitudinea celor care negociază aceste contracte”, a spus ministrul Justiţiei.

Sursa: NewsIn

Guvernul a aprobat miercuri, printr-o hotărâre, Acordul petrolier de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul EX-12 CRAI NOU, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Moesia Oil and Gas PLC.

Potrivit unui comunicat al Executivului, d urata Acordului petrolier este de 20 de ani şi prevede ca, în perioada de explorare, valoarea programului obligatoriu de investiţii să fie de aproximativ 6 milioane de dolari, urmând ca în funcţie de rezultate, în faza a doua, opţională, valoarea lucrărilor angajate să fie de minimum 4 milioane de dolari.

Suprafaţa perimetrului concesionat este de aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi.

Sursa: NewsIn

Primul-ministru Emil Boc a anunţat că Executivul intenţionează să modifice schemele de ajutor de stat şi ajutor minimis, precum şi modul de acodare a garanţiilor guvernamentale în vederea unui acces mai facil al mediului privat la creditare.

La prima şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, premierul Boc le-a prezentat partenerilor sociali strategia de dezvoltare socio-economică pentru anul 2012, din perspectiva modului în care va fi construită proiecţia bugetară pe anul viitor. Primul-ministru a dat asigurări reprezentanţilor sindicatelor şi patronatele că alocaţiile bugetare pentru investiţii vor rămâne consistente şi în anul 2012, astfel încât să fie stimulate revirimentul mediului de afaceri şi crearea de locuri de muncă. În acest sens, Boc a precizat că obiectivele pentru investiţii vor fi prezentate pentru prima dată în mod detaliat în Legea bugetului, nu doar suma globală.

Patronatele i-au solicitat şefului Guvernului să vină cu soluţii la problema accesului la credite pentru companii. „Primul-ministru a precizat că la nivelul Guvernului se regândesc schemele de ajutor de stat, ajutor de minimis şi de acordare a garanţiilor guvernamentale, pentru 2012, astfel încât să îmbunătăţească accesul mediului privat la creditare, inclusiv pentru IMM-uri. De asemenea, la nivelul Guvernului se caută soluţii pentru simplificarea mecanismelor de plată”, se arată într-un comunicat de presă dat marţi publicităţii de către biroul de presă de la Palatul Victoria.

Din partea sindicatelor, problema ridicată a fost cea a politicii fiscale a statului român. „Primul-ministru a arătat că este deschis analizării politicii fiscale în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, însă a precizat că rămâne adeptul unei politici care să menţină stabilitatea macroeconomică”, se arată în acelaşi comunicat.

Ministrul Muncii le-a prezentat partenerilor sociali şi o propunere de regulament de organizare a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, regulament ce urmează să fie validat şi de către reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor.

Guvernul a înfiinţat recent Consiliul Tripartit pentru Dialog Social, a cărui constituire este prevăzută în Legea dialogului social, Consiliul fiind un organism consultativ care va reuni în acelaşi cadru partenerii sociali la nivel naţional.

Sursa: NewsIn