În perioada 7-8 mai a.c. va fi organizat prin intermediul instituției Ministerului pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat Forumul de Afaceri și investiții România-Turcia, eveniment dedicat prin excelenta identificarii de noi oportunitati de cooperare intre reprezentantii mediului de afaceri roman si turc. Acest eveniment va avea loc la Istanbul si Bursa, in cadrul unor intalniri B2B, unde vor fi prezentate oportunitatile de afaceri ale companiilor din cele doua tari.

Persoanele de contact responsabile de organizare sunt: Clementina Nitulescu, director general din cadrul Deparamentului de Comert Exterior (clementina.nitulescu@dce.gov.ro, tel. +40-21-40.10.512), Florin Vasilache, consilier ministru (florin.vasilache@imm.gov.ro, tel. +40-724.567.172), Mihaela Turbăceanu, consilier (mihaela.turbaceanu@dce.gov.ro, tel. +4021-40-10-511), Adrian Ionescu, consilier (adrian.ionescu@dce.gov.ro, tel. +40-21-40.10.518).

sursa foto: http://karadeniz-press.ro

Materialele plastice și articolele din material din plastic (Capitolul 39 din Tariful Vamal armonizat) reprezintă o categorie de produse diversificată comparativ cu alte grupe de produse industriale, evoluțiile de pe această piață fiind determinate, printre altele, de introducerea unor reglementări din ce în ce mai stricte în ceea ce privește protecția mediului înconjurător, intensificarea competitivității globale și instabilitatea prețului petrolului, materia primă de bază a industriei. Din punct de vedere istoric, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, materialele plastice au devenit unele dintre cele mai importante materiale utilizate în întreaga economie. Astăzi, materialele plastice sunt folosite din ce în ce mai mult în diverse sectoare de activitate, fiind prezente în toate aspectele vieţii cotidiene: de la transporturi la construcţii, telecomunicaţii, bunuri de larg consum, produse alimentare şi menţinerea sănătăţii.

Cifrele referitoare la producţia mondială de materiale plastice și articole din material plastic, din perioada 1950-2012, arată că aceasta a înregistrat o rată medie anuală de creştere de 8,7%1 . Datele statistice cu privire la consumul de mase plastice în Europa, pe diferite sectoare de activitate, arată că domeniul ambalajelor a reprezentat, la finalul anului 2012, cel mai important consumator de materiale plastice (39,4%), urmat de domeniul construcţiilor (20,3%). Domeniu Consum Ambalaje 39,4% Industria auto 8,2% Electrice și electronice 5,5% Construcții 20,3% Agricultură 4,2% Altele 22,4% Criza economico-financiară a continuat să producă efecte în România și în cursul anului 2013 (ultimul pentru care există date statistice finale), fiind înregistrate 3285 firme din domeniul maselor plastice şi al cauciucului (în scădere cu 2,2% faţă de anul 2012, când erau înregistrate 3360 firme). Dintre acestea, peste 85% din firme îşi derulează, în continuare, activitatea în acest sector.

Pentru mai multe detalii, click aici.

Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, conducerea Camerei de Comert si Industrie Cluj adreseaza un sincer ”La Multi Ani!” romanilor de pretudindeni.

La multi Ani ROMANIA!

Accesând link-ul de mai jos puteți descărca  documentul privind „STAREA MEDIULUI ECONOMIC ” -ROMÂNIA 2013

Starea mediului economic-Romania 2013

Indiferent de evoluţia a situaţiei economice la nivel global, piaţa SUA consumă şi continuă să absoarbă cantităţi impresionante de mobilă şi articole de mobililer care provin, în special, din import.

Accesand link-ul de mai jos puteti studia situaţia importurilor totale ale SUA în ce priveste mobilă şi articolele de mobilier , precum și o comparaţie cu celelalte state competitoare Romaniei din regiune.

Analiza comparativa a evolutiei exporturilor de mobila pe piata SUA ale Romaniei si tarilor vecine din Europa Centrala si de Est

Intre 4-6 Iunie 2013 va avea loc la Viena editia din acest an a Târgului International POWER-GEN Europe, care reuneste sub aceeasi cupolă principalii actori de pe piata Europeană a sectorului energetic. Târgul este dedicat în aceeasi măsură celor care activează în sectoarele energetice traditionale, dar si în cele legate de energiile regenerabile. România participă la acest târg cu un stand naţional.
Organizatorii târgului pun la dispoziţia Ambasadelor, în acest an, un stand suplimentar (3×3 m) în care se poate face promovarea tării respective.

Camera de Comerţ şi Industrie a României – Camera Naţională, prin amabilitatea Asociaţiei Românilor din Italia, are plăcerea de a  face cunscută oportunitatea de  participare  la Târgul România – Italia, a doua ediţie, ce va avea loc în perioada 2 – 3 martie 2013, la Teatrul Tendastrice din Roma, în Italia.

Evenimentul reprezintă una dintre cele mai importante manifestări derulate de structurile asociative ale comunităţii româneşti din Italia. Desfăşurat sub deviza Împreună pentru a ne cunoaşte mai bine, târgul va pune în contact antreprenori români, atât din ţară, cât şi din Italia, antreprenori italieni şi cea mai mare comunitate de străini din Italia – comunitatea românească, ce numără circa 1,1 milioane de persoane, cărora li se va alătura şi publicul italian.

Prin tematica târgului, ce vizează două paliere – turism şi servicii, organizatorii doresc, pe de o parte, să pună în contact agenţii economici din România cu reprezentanţii industriei turistice din Italia (tour-operatori, companii de croazieră, agenţii private, consorţii sau organizaţii profesionale de profil) şi, pe de altă parte, să reunească reprezentanţi din domenii diverse ale serviciilor, precum: transporturi (îndeosebi transport aerian), telefonie, servicii bancare, de transfer de bani şi asigurări, servicii medicale, constructori şi agenţii imobiliare.

Programul târgului include două zile de expoziţie, precum şi simpozioane, la care vor participa reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mass-media, şi spectacole adresate publicului larg. La târg au fost invitaţi să participe şi reprezentanţi ai instituţiilor publice din România (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale), precum şi ai instituţiilor din Italia.

Operatorii economici interesaţi să participe cu stand în cadrul Târgului România – Italia dispun de două tipuri de stand-uri, cu valori cuprinse între 1.350 Euro şi 1.550 Euro.

Companiile interesate să participe la Târgul România – Italia sunt rugate să transmită un e-mail la adresa adrian.marica@ccir.ro, care să conţină numele companiei şi al reprezentantului / reprezentanţilor acesteia, nu mai târziu de 10 februarie 2013.

Pentru mai multe detalii, persoana de contact din cadrul Camerei Naţionale este Dl. Adrian Marica, Consilier de Zonă, Direcţia Reprezentare Camerală, telefon: 021 319 00 88, fax: 021 311 75 15, e-mail: adrian.marica@ccir.ro.

România îşi pune speranţele în programul de privatizare, esenţial pentru diversificarea ofertei şi a lichidităţilor pe bursă, dar atractivitatea pieţei de capital depinde mai mult decât orice de eliberarea economiei de capriciile politicienilor, potrivit analiştilor citaţi de Financial Times.

„Vieţile noastre ar trebui să depindă mai puţin de politicieni şi mai mult de economia reală”, a declarat Dragoş Valentin Neaşcu, director general al Erste Asset Management în Bucureşti.

Tipul de libertate dorit de Neacşu necesită dezvoltarea pieţei financiare, unul dintre motivele pentru care el consideră că intrarea în zona euro este încă importantă pentru România, indiferent care ar fi dificultăţile din regiune.

„Criteriile tehnice asociate cu adoptarea euro sunt foarte importante. Sunt mai importante decât euro în sine. Astfel vom deveni mai predictibili, ca emitenţi de obligaţiuni. Atunci, companiile se vor putea finanţa pe piaţa locală şi internaţională”, a spus Neacşu.

Pentru moment însă, interesul investitorilor străini pentru România rămâne scăzut. Ţara se află în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.

România este clasificată mai mult ca o ţară de frontieră decât ca ţară emergentă, astfel că ratează fluxul principal de investiţii. Totuşi, în rândul pieţelor de frontieră, este văzută ca una dintre opţiunile mai puţin atractive.

„Prin comparaţie cu pieţele de frontieră din lume, România din nefericire nu oferă oportunităţi de investiţii la fel de atractive. Performanţele economice pe termen scurt sunt strâns legate de succesul Uniunii Europene de a rezolva criza datoriilor din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia”, a declarat David Wickham, director pentru investiţii pe pieţele emergente la HSBC Global Asset Management.

Înainte de criză, economia României avea o creştere de circa 7% pe an, dar avansul din 2012 este estimat să încetinească la sub 1%.

Raportul dintre datorii şi PIB este mai mic faţă de Europa Occidentală, dar economia românească este slăbită de mediul regional…

Mai multe informatii obtineti accesand  www.mediafax.ro

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas Von Mettenheim, a declarat că în prezent România se confruntă cu situaţia dificilă de a redobândi încrederea politică şi economică pierdută, aceasta fiind necesară şi pentru atingerea obiectivelor de politică externă ale ţării.

„În ultimii cinci ani, instituţiile româneşti au străbătut un proces de modernizare care a contribuit în mod decisiv la clădirea încrederii în piaţa românească. Astăzi, este important să continuăm acest proces de modernizare cu hotărâre şi determinare pentru ca – şi acesta este interesul nostru comun – România să-şi valorifice marele potenţial şi să poată îndeplini dezideratele cetăţenilor săi legate de o societate pluralistă, democratică, solidară, bazată pe statul de drept. În acest scop, ca de altfel şi pentru atingerea obiectivelor sale prioritare care ţin de politica externă, este nevoie de încredere. Actualmente, România se confruntă cu o situaţie dificilă, aceea de a redobândi încrederea politică şi economică pierdută„, a declarat ambasadorul german, într-un discurs susţinut miercuri seară la un eveniment de marcare a 10 ani de la înfiinţarea Camerei de comerţ şi industrie româno-germane.

De asemenea, ambasadorul Von Mettenheim a arătat în continuare că deciziile recente ale mai multor companii germane de a investi în România reprezintă un capital de încredere care nu trebuie dezamăgit. „Prin urmare, deciziile investiţionale mai recente ale unor companii germane, şi acestea sunt în număr surprinzător de mare, au semnificaţia unui capital de încredere care nu se vrea dezamăgit”, a afirmat ambasadorul.

El a argumentat şi că „economia şi politica sunt indivizibil legate între ele”. „Deoarece fundamentul relaţiilor şi al afacerilor noastre îl reprezintă, nu în ultimul rând, valorile şi principiile comune care ne unesc la nivelul Uniunii Europene şi pe care suntem chemaţi să le apărăm atât în exterior, cât şi în interior”, a spus Von Mettenheim.

Oficialul german a precizat că, în ultimii 10 ani, cele 500 de companii membre ale Camerei de comerţ şi industrie româno-germane au realizat „un bilanţ impresionant şi de valoare strategică”, reprezentat de peste 200.000 de locuri de muncă realizate în România, precum şi un aport de capital german de circa 7 miliarde de euro.

La evenimentul de aniversare a Camerei de comerţ şi industrie româno-germane au mai fost prezenţi şi premierul Victor Ponta, precum şi Anne Ruth Herkes, secretar de stat în cadrul Ministerului federal pentru Economie şi Tehnologie.

Sursa :  Mediafax

Guvernul şi-a dat, sâmbătă, acordul de principiu pentru majorarea capitalului subscris la Banca Europeană de Investiţii (BEI) de către România în calitate de stat membru al Uniunii Europene cu suma totală de 52,395 milioane euro.

Executivul a aprobat în şedinţa de Guvern un memorandum prin care se propune acordul de principiu al României, potrivit Mediafax.

„Ca urmare a discuţiilor din Consiliul de Administraţie al BEI s-a stabilit că este necesară majorarea capitalului până la 31 martie 2013 pentru a permite ca banca să îşi îndeplinească misiunea”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

Uniunea Europeană (UE) a hotărât să înăsprească măsurile împotriva deturnării de fonduri. În fiecare an ,UE alocă 142 de miliarde de euro pentru acordarea de fonduri structurale şi de coeziune.

În România organismele europene anchetează cele mai multe fraude. Pe următoarele locuri în acest clasament, analizat de TV5, se află Germania şi apoi Italia, care totuşi a deturnat cele mai mari sume. Numai dintr-o singură afacere cu fonduri structurale, Italia a adus Uniunii un prejudiciu de 380 milioane de euro.

Potrivit raportului OLAF (al Biroului Antifraudă al Comisiei Europene), publicat pe 11 iulie 2012,  în România au fost investigate 225 de cazuri de fraudare a fondurilor, în Germania 168, iar în Italia au fost cercetate 112 cazuri.

Mai mult, în ceea ce priveşte România, OLAF manifestă cea mai mare îngrijorare, ţara fiind subiectul unui de control particular ce poate explica doar parţial numărul mare de situaţii de fraudare semnalate. În această conjunctură, România a beneficiat de un program special de subvenţii pentru achiziţia de materiale industriale şi agricole, zone grav afectate de deturnarea de fonduri.

În ecuţia de faţă, nu contează numărul mare de raportări de fraudare, ci forma în care ele au fost gestionate de autrorităţile naţionale, comentează sursa citată. Prin urmare, condamnările ori sancţiunile pentru fraudare au fost destul de puţine, comparativ cu cifra mare de cazuri ilicite transmise.

Astfel, în România, în 73,4% dintre acţiunile demarate s-a renunţat la acuzatii, în timp ce doar în 23,4% din cazuri s-au pronunţat condamnări. Pe de cealaltă parte, în Germania, la 32,5% din acţiuni s-a renunţat la acuzaţii, în timp ce pentru 57% din cazuri s-au pronunţat condamnări.

Majoritatea vânzărilor de medicamente de pe pieţele emergente vor fi asigurate de producătorii de produse generice. În acest context, China, India, Brazilia, Rusia şi alte 12 pieţe emergente, între care şi România, vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente în 2016, în creştere de la 20% anul trecut, potrivit unui raport realizat de IMS Institute for Healthcare Informatics din Statele Unite.

Creşterea cheltuielilor pe 16 pieţe farmaceutice emergente va alimenta avansul vânzărilor mondiale pe piaţa de profil, până în 2016. Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor de către guvernele europene occidentale şi pierderea patentelor de către companii din SUA vor reduce puterea de cumpărare a populaţiei din aceste regiuni, informează Mediafax.

Pe pieţele dezvoltate, între care SUA, Europa şi Japonia, cheltuielile pentru medicamente vor scădea cu 57%, din cauza expirării patentelor pentru un număr mare de medicamente, a creşterii lente a consumului pentru produse de brand şi a reticenţei faţă de consum a populaţiei.

Deoarece unele autorităţi locale nu au contractat banii până la termenul limită de 31 august 2011, fondurile fiind necesare pentru dezvoltarea reţelelor municipale de apă, România va pierde peste 1,1 milioane euro din împrumuturi convenite cu Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Anularea acestor sume din împrumuturi a fost decisă prin hotărâre aprobată în şedinţa de joi a Guvernului.

„Hotărârea de guvern aprobă un amendament convenit între Guvern, Ministerul Finanţelor şi Banca Europeană de Investiţii, în care suma de 254.755,92 euro este anulată din împrumut fiind rămasă netrasă după expirarea termenului limită de tragere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Andrei Zaharescu, potrivit Mediafax. De altfel, purtătorul de cuvânt a mai spus că mai fost aprobat încă o hotărâre de guvern care anulează o sumă de 910.413,69 euro.

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica pune sub risc întreg programul de privatizare propus de Guvern. Compania urma să fie listată la bursă în acest an, iar în ciuda asigurărilor ministrului delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, că privatizarea Hidroelectrica „rămâne în picioare”,  investitorii se tem. Aceştia opinează că strategia pune în discuţie o ofertă riscantă.

„Este o opţiune drastică nucleară, iar acţionarii noştri nu sunt împăcaţi cu ea”, a comentat Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea care deţine 20% din Hidroelectrica. De asemenea, el a mai precizat că în acest caz Guvernul trebuie să fie foarte atent ca să nu urmeze calea Ungariei şi să sperie investitorii.

Din cauza incertitudiunii generată de insolvenţa Hidoelectrica în rândul creditorilor celorlalte companii de stat din România, şi agenţia de rating Moody’s consideră că procesul privatizării va fi întârziat. De altfel, conform analizei Moody’s intrarea companiei în insolvenţă influenţează negativ situaţia financiară a Executivului şi profilul de credit al României.

Astfel, ţării i se atribuie ratingul „Baa3”, cu perspectivă stabilă, ultima treaptă în categoria „investment grade” a emitenţilor cu recomandare pentru investiţii pe termen lung

Săptămâna trecută agenţia de evaluare a scăzut ratingul Hidroelectrica cu patru trepte, de la Ba1 la B2 şi a avertizat că ar putea urma în curând o nouă retrogradare. În ultima analiză comunicată public, Moody’s argumentează că justificarea oficială pentru intrarea în insolvenţă a fost reorganizarea, şi nu falimentul, aspect care înseamnă că există anumite deficienţe instituţioanale. Măsurile de reoraganizare vor fi, sub această ipoteză, mai puţin extreme.

De altfel, declararea procesului de reorganizare pentru Hidroelctrica afectează sau blochează şi evoluţia altor proiecte din sectorul energetic românesc. Un exemplu în acest sens, este dezvoltarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuseşti, investiţie ce însumează un miliard de euro şi care s-ar putea amâna pentru un timp neprevăzut. Construcţia acestei hidrocentrale este necesară pentru avansul României în sectorul energiei regenerabile

Cauza intrării în insolvenţă a celui mai mare producător autohton de energie electrică a fost admisă săptămâna trecută de Tribunalul Bucureşti ca soluţie de restructurare a datoriilor de aproape un miliard de euro pe care le-a acumulat compania. Ca motive formulate în această cerere au fost consemnate: seceta care a diminuat cu 10% cifra de afaceri a companiei, devalorizarea leului, reducerea fluxului de numerar, creşterea datoriilor cu termen de plată mai mare de 90 de zile, dar şi majorarea pierderilor financiare.

România este a 6-a cea mai atractivă ţară europeană pentru investiţii în următorii trei ani, potrivit celor 840 de lideri de business chestionaţi de compania de consultanţă şi audit Ernst & Young (E&Y) în cadrul raportului 2012 European Attractiveness Survey.

Astfel, România este mai atractivă decât Cehia, Turcia, Elveţia, Olanda, Italia, Spania sau Suedia.

„România are avantajul unei rate de creştere a PIB-ului promiţătoare în comparaţie cu media europeană şi al unui capital uman valoros. Vedem tot mai mulţi investitori atraşi de sectorul energiei regenerabile. Mai multe privatizări sunt planificate în perioada următoare, încurajând investitorii din întreaga lume să privească spre ţara noastră. Este esenţial să stimulăm această evoluţie pozitivă prin strategii economice adecvate”, a declarat într-un comunicat Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst & Young România, citat de www.mediafax.ro

Preţul litrului de benzină la pompă aproape că s-a dublat în ultimii trei ani. Aşa se face că România este în topul scumpirilor carburanţilor la nivelul Uniunii Europene.

Până şi GPL-ul, cel mai iefin carburant disponibil, s-a scumpit cu 45 de procente, conform datelor Comisiei Europene. În Bulgaria, în schimb, preţul a scăzut.
În ultimii 3 ani şi jumătate, preţul litrului de benzină aproape că s-a dublat . Mai exact, a crescut cu 92%. Astfel, România este ţara care a înregistrat a doua cea mai mare scumpire dintre toate ţările Uniunii Europene. Pe locul întâi se clasează Grecia, cu o creştere de 100%. La polul opus se află Olanda acolo unde benzina s-a scumpit în trei ani cu 36 de procente.
Dacă la începutul anului 2009 benzina la pompă în România se vindea cu aproximativ 60 de eurocenţi pe litru, astăzi a ajuns să coste 1 euro 30, potrivit www.antena3.ro
Şi în ceea ce priveşte motorina, România a înregistrat a doua cea mai mare scumpire din Uniune. Litrul de motorina s-a scumpit cu 66%. În ianuarie 2009 litrul de motorină putea fi cumpărat cu aproximativ 80 de eurocenţi, iar astăzi a ajuns să coste peste un euro 30.
Şi de această dată Grecia se menţine pe prima poziţie, acolo litrul de motorină este astăzi mai scump cu 74% faţă de începutul anului 2009. Creşterea cea mai mică s-a înregistrat în Slovacia.
Iar GPL-UL, cel mai ieftin carburant disponibil, s-a scumpit în ultimii trei ani cu peste 45%. În Bulgaria, în schimb, preţul a scăzut cu 12 procente.

SURSA: www.clujtoday.ro