Deţine facilităţi tehnice de ultimă oră pentru tratare termică, prelucrare si testare.
Furnizează şi oţel inoxidabil Duplex şi aliaje de aluminiu pentru clienţi, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Solicită asociere în afaceri pe termen lung cu firme din domeiu. Pentru informaţii suplimentare accesaţi site-ul www.chwforge.com.

Persoana de contact: Diwakar Singh, director executiv

Adresa: Near Hapur Road Flyover, Maliwara

Ghaziabad – 201001

Uttar Pradesh, India

Tel: +91 120 4186638

Mobil: +91 8860083241

Fax: +91 120 4186641

Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu membrilor conducerii CNVM, CSSPP, CSA. Compensarea acestora s-a făcut până la data înființării ASF, pe baza contractelor avute cu fostele autorități.

Autoritatea de Supraveghere Financiară funcționează începând cu data de 29 aprilie 2013 prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor fostei Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Autoritatea de Supraveghere Financiară este o o autoritate administrativă autonomă, independentă, autofinanțată și exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra segmentului de piață non-bancară determinat prin lege (piață de capital, pensii private, asigurări).

Personalul ASF nu este plătit din diversele bugete ale statului, fiind o autoritate autofinanțată. Sursele de autofinanțare provin din veniturile proprii, obținute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacţiilor pe piața de capital, din taxele de autorizare și funcționare aplicate sau din amenzi aplicate societăților autorizate, supravegheate și reglementate.

Salariile compensatorii

Salariile compensatorii achitate foștilor conducători ai autorităților comasate în ASF (până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA) au fost plătite de către fostele entități conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

Conducătorii fostelor autorități, aprobați de Parlamentul României pentru a face parte din conducerea executivă sau neexecutivă a ASF, nu vor primi salarii compensatorii în cazul în care mandatul lor va fi încheiat înainte de termenul contractual.

De la data funcționării ASF (29 aprilie 2013) și până în prezent, ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu, politica ASF fiind de a elimina orice compensație în cazul în care un membru (executiv sau neexecutiv al conducerii) își va întrerupe mandatul înainte de termen.

Politica salarială

ASF este în curs de implementare a unei noi politici salariale, în funcție de performanța personalului. Aprecierea performanței este bazată pe 3 criterii: aptitudini de specialitate și cunoștințe, aptitudini cheie, atingerea obiectivelor.

Chiar de la înființare, ASF a adoptat o politică de transparentizare în privința cheltuielilor salariale. Cel mai mare salariu din cadrul ASF este cel al Președintelui ASF, echivalentul a 14.000 de euro/lună. Salariul pentru poziția de Președinte al ASF a fost stabilit evaluând 3 criterii:

*  nivelul salarizării din Banca Națională a României;

*  nivelul de salarizare al managementului companiilor reglementate din piață (societăți de asigurări, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii private);

*  nivelul de salarizare al autorităților similare din Uniunea Europeană.

Începând cu prima zi de funcționare a Autorității de Supraveghere Financiară și în conformitate cu politica de resurse umane pe termen lung, Consiliul ASF a decis:

*  eliminarea tuturor sporurilor acordate membrilor conducerii de natură să distorsioneze politica salarială și care au contribuit la exagerările salariale în fostele autorități (spre exemplu indemnizația pentru fiecare ședință de Consiliu);

*  Conducerea ASF este supusă la o serie de limitări, neavând dreptul la nicio altă activitate remunerată în afara celor didactice;

*  plăți compensatorii zero în cazul întreruperii mandatului membrilor conducerii înainte de termen.

Structurare

Fostele autorități de reglementare comasate în ASF (CNVM, CSSPP şi CSA) însumau, la data înființării ASF, aproximativ 540 de persoane. Prin noua viziune de funcționare, care are în vedere maximizarea eficientizării resurselor umane, în benficiul actorilor de pe piața financiară, ASF intenţionează să reducă cu 15% numărul de personal (până la aproximativ 460 de persoane). Așezarea pe noua structură va avea ca efect o reducere a cheltuielilor de personal cu un procent cel puțin egal cu cel al reducerii nominale de personal.

Ca și până acum, personalul Autorității de Supraveghere Financiară va fi plătit din veniturile proprii ale Autorității, ASF funcționând fără aport bugetar, autofinanțată.

Sub plantaţiile de măslini din sudul Italiei, al doilea mare furnizor de ulei de măsline din lume, se află cele mai mari rezerve onshore de ţiţei din Europa, care oferă ţării o armă de combatere a recesiunii şi şansa de a urca pe locul trei între ţările producătoare de petrol de pe continent.

Basilicata, o provincie muntoasă şi puţin populată din arcul cizmei italiene, are rezerve de ţiţei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni şi Total din Franţa intenţionează să dubleze cantitatea extrasă în regiune şi să majoreze producţia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relatează Bloomberg.

Italia ar deveni astfel al treilea mare producător de petrol din Europa, după Marea Britanie şi Norvegia.

De la începerea producţiei în anii ’90, dezvoltarea exploatărilor din Basilicata a fost împiedicată de campanii ecologiste şi birocraţie, dar aceste impedimente sunt eliminate întrucât prioritatea guvernului este relansarea economiei aflată în scădere în ultimele şase trimestre, potrivit analiştilor.

„Este un zăcământ gigant, astfel că potenţialul este uriaş”, a declarat Claudio Descalzi, director pentru explorare şi producţie la grupul Eni şi preşedinte al Asociaţiei Industriale pentru Petrol şi Minerit din Italia.

Descalzi estimează că majorarea producţiei de petrol poate duce la crearea a circa 20.000 de locuri de muncă în Italia.

Strategia naţională în domeniul energiei a guvernului italian, din 2012, prevede printre altele creşterea producţiei de petrol şi gaze. Fostul premier Mario Monti a aprobat un nou proiect al grupului Total în Basilicata, iar Eni negociază cu autorităţile locale majorarea producţiei în regiune.

Italia extrage circa 101.000 de barili de petrol pe zi, circa 7% din consumul total, cea mai mare parte în Basilicata, iar restul la exploatări în Sicilia şi centrul şi nordul ţării.

Dacă proiectele aflate în curs în Basilicata vor ajunge la capacitate, producţia totală a Italiei ar putea urca la circa 170.000 de barili pe zi, o creştere de 68% comparativ cu 2012.

Totodată, Eni discută cu autorităţile locale creşterea producţiei de petrol cu alţi 25.000 de barili pe zi, iar Descalzi consideră că livrările ar putea urca în viitor cu alţi 20.000 de barili.

Astfel, cantitatea de petrol extrasă s-ar putea dubla, iar Italia ar ajunge al treilea mare producător de ţiţei din Europa, depăşind Danemarca, ale cărei livrări au fost de 202.000 de barili pe zi în 2012, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Producţia de petrol a Danemarcei este în scădere din 2004, în timp ce cea a Italiei în creştere din 2009.

Poşta Română a acumulat în perioada 2009-2012 pierderi de 532,9 milioane de lei, deşi în fiecare an bugetul, aprobat printr-un act normativ, a fost construit pe profit.

Ultimul an în care compania a obţinut profit a fost 2008, când rezultatul brut a fost pozitiv, dar de zece ori mai redus decât estimarea din buget.

În anul 2008, Poşta Română şi-a propus venituri totale de 1,467 miliarde de lei şi a realizat 1,459 miliarde de lei. La capitolul cheltuieli totale, cifra finală a fost cu 2,24% mai mare decât nivelul estimat de 1,423 miliarde de lei. Bugetul a fost aprobat prin ordin al ministrului Comunicaţiilor de atunci, Karoly Borbely.

În privinţa rezultatului brut, compania a încheiat anul 2008 cu un câştig de 4,56 milioane de lei, comparativ cu estimarea de 44,2 milioane de lei.

Un an mai târziu, bugetul aprobat de Guvernul Boc a fost construit pe un profit brut de 4,88 milioane de lei, la venituri totale de 1,544 miliarde de lei, dar cifrele finale disponibile pe Ministerul Finanţelor Publice arată că operatorul poştal a raportat pierderi brute de 181,5 milioane de lei, la venituri totale de 1,5 miliarde de lei.

Pe de altă parte, cheltuielile totale au depăşit cu 9,3% propunerea din buget şi au atins 1,682 miliarde de lei.

Declinul Poştei continuă şi în anul 2010, când rezultatul brut trebuia să fie zero, dar compania a consemnat pierderi brute de 120,99 milioane de lei, la venituri totale care s-au situat cu 14,6% sub nivelul bugetat, de 1,43 miliarde de lei.

Nici cheltuielile totale nu au evoluat conform bugetului, aprobat printr-o hotărâre a Cabinetului Boc. Astfel, acest indicator a atins 1,55 miliarde de lei, fiind cu 7,4% mai redus faţă de nivelul prognozat de 1,675 miliarde de lei.

Anul 2011 a fost cel mai rău din istoria Poştei Române în privinţa rezultatelor financiare. Compania şi-a propus un câştig brut de 2,34 milioane de lei, dar a închis exerciţiul financiar cu pierderi de 182,93 milioane de lei.

Veniturile totale ar fi trebuit să ajungă la 1,508 miliarde de lei, însă nu au trecut de 1,315 miliarde de lei, fiind cu 12,8% sub nivelul estimat.

Cheltuielile totale s-au încadrat în buget, fiind cu doar 0,55% sub nivelul prognozat de 1,506 miliarde de lei.

Cifrele pentru 2011 au fost avizate de ministrul Valerian Vreme şi aprobate în Guvern.

La mijlocul anului 2011, ministrul Vreme a anunţat că Poşta va fi restructurată prin desfiinţarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere şi 454 subunităţi, iar cheltuielile ar fi scăzut cu până la 50 milioane de lei.

Vreme nu a prezentat cifre cu privire la numărul salariaţilor afectaţi de procesul de restructurare, dar spunea că vor fi şi disponibilizări, mai ales că în unele cazuri norma de încărcare a unui salariat nu mai corespunde cu realitatea.

Anterior, directorul general al Poştei, Daniel Neagoe, a declarat pentru MEDIAFAX că restructurarea operatorului va afecta aproximativ 2.000 de salariaţi, reprezentând 6% din personalul Poştei Române, o parte dintre aceştia urmând să fie disponibilizaţi.

Cifrele arată că numărul mediu al salariaţilor Poştei a scăzut cu 2.607 în 2011 faţă de anul precedent, la 32.124.

Vreme mai spunea în iunie 2011 că, în ultimii 10 ani, foştii miniştri ai Comunicaţiilor şi manageri ai operatorului „au legat cu lanţuri” activitatea Poştei prin contractele încheiate cu mai mulţi furnizori de servicii.

„Nu este normal să avem contracte colective de muncă semnate pe 15 ani. Nu găsim astfel de contracte în Europa. În plus, unele clauze din contractul de muncă prevăd ca un director care a fost trecut pe un post inferior să fie remunerat în continuare cu acelaşi salariu. De asemenea, mai multe contracte încheiate cu diverşi furnizori de servicii, defavorabile Poştei, grevau puternic cheltuielile operaţionale ale CNPR. Pe unele le-am suspendat, pe altele le-am reziliat”, a spus ministrul, fără să intre în detalii.

Potrivit datelor avansate în iunie 2011 de Marius Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Poşta Română ar fi pierdut aproximativ 500 milioane de euro dacă aceste contracte s-ar fi respectat până la final.

„Practic, clauzele de penalitate incluse în cele aproximativ 20 de contracte pe care le-am suspendat sau reziliat ar fi adus operatorului pierderi de 500 milioane de euro. În prezent, cu unii furnizori ne judecăm”, a spus Fecioru.

Printre contractele păguboase reziliate se numără cele cu UTI-Romprest, Romar Medical, Blue Air, G4S şi Promotional Interservice, potrivit datelor Poştei.

În 2008, operatorul a încheiat un contract de 44,8 milioane de euro cu Blue Air pentru servicii de transport aerian şi a încetat la expirarea termenului de preaviz, respectiv la 13 februarie 2011.

„Din compararea veniturilor realizate din trimiteri poştale prin Blue Air Transport Aerian în noiembrie 2008, în sumă de 816.000 lei, costurile aferente au fost de 3.742.000 lei, rezultând o pierdere de 2.926.000 lei, fapt ce demonstrează nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate ale traficului aerian de corespondenţă. Plata sumei necuvenite de 40.868.000 lei (inclusiv TVA) efectuată de către Poşta Română a influenţat negativ rezultatele economice obţinute de către aceasta în perioada septembrie 2008-2011”, se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2010.

Un alt contract a fost cel semnat tot în 2008 cu firmele UTI Facility Management şi Romprest, în valoare de 148 milioane de lei (41 milioane de euro), în urma căruia s-au furnizat servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de patru ani. Contractul a fost reziliat în iunie 2011.

Bugetul Poştei Române pe anul 2012 a fost aprobat în luna august de Guvernul Ponta.

Totodată, la conducerea compania a fost numit Ion Smeeianu, care şi-a început mandatul în luna mai, înlocuindu-l pe Daniel Neagoe.

Conform datelor obţinute de MEDIAFAX, Poşta Română a încheiat anul 2012 cu pierderi de 52,06 milioane de lei, faţă de un profit brut estimat de 2 milioane de lei. De asemenea, compania anticipa venituri totale de 1,314 miliarde de lei, dar nu a reuşit decât 1,26 miliarde de lei.

În privinţa cheltuielilor totale, managementul companiei a reuşit să se încadreze în buget, care prevedea 1,312 miliarde de lei şi a realizat 1,307 miliarde de lei.

Pentru acest an, conform bugetului aprobat în Guvern, veniturile sunt proiectate la 1,256 miliarde de lei, compania urmând să încheie anul pe zero.

Pentru atingerea acestor doi indicatori indicatori, plus EBIDTA şi free cash flow, şeful Poştei primeşte o remuneraţie lunară netă de 5.000 euro, la care se adaugă o indemnizaţie lunară de 1.000 euro pentru participarea la şedinţele Consiliului de Administraţie, ca membru neexecutiv.

„Acţionarii au stabilit pentru contractul de mandat al directorului general al Poştei un interval de remuneraţie cuprins între 5.000 şi 10.000 de euro lunar. În urma negocierilor cu Consiliul de Administraţie, această remuneraţie a fost stabilită la nivelul minim de 5.000 euro net. Depăşirea cu peste 10% a tuturor indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de mandat poate determina acordarea de bonificaţii suplimentare, până la 10.000 de euro lunar net. Indicatorii de performanţă cuprinşi în contractul de mandat sunt veniturile totale, EBIDTA, profitul brut şi free cash flow”, se arată într-un comunicat al Poştei.

Compania trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori.

Datoriile totale ale Poştei însumează 650 milioane lei.

Guvernul a decis, miercuri, ca Poşta Română să fie restructurată într-o perioadă de 180 zile, iar ofertele ferme şi angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării.

Transformarea în acţiuni a datoriilor istorice la bugetul de stat ale Poştei va fi derulată ca parte a procesului de privatizare, astfel încât această măsură să nu fie interpretată ca ajutor de stat.

„Conversia datoriilor în acţiuni nu va afecta actuala structură a acţionariatului companiei”, se arată în document obţinut de MEDIAFAX, cu explicaţia că majorarea capitalului social prin conversia creanţelor în acţiuni obligă statul, în baza Legii 247/2005, să menţină cota de participare a Fondului Proprietatea.

Restructurarea companie va presupune şi disponibilizarea a aproximativ 4.500 de angajaţi începând cu luna iulie.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei remis MEDIAFAX.

De asemenea, Poşta avea 32.887 salariaţi la 31 decembrie 2012, faţă de număr mediu de 35.576 în 2008.

Sursa: Mediafax

Depasirea nivelului de 1.5160 a fost un semnal pozitiv pentru cumparatori, dar cu toate acestea apreceirea acestui nivel a dus la atragerea ordinelor de vanzare in zona 1.5200/20.

Pentru ca paritatea sa poata continua urcarea este nevoie sa depaseasca aceste nivele. O astfel de evolutie nu merita a fi exclusa cu toate ca expertii Societe Generale recomanda sa nu ne relaxam in ceea ce priveste deprecierea paritatii.

Ei specifica faptul ca imaginea economica atat in Marea Britanie cat si in Europa este suficient de sumbra.

Pe langa acesta am putea sa ne asteptam la masuri mult mai agresive din partea bancii Angliei. cu atat mai mult ca pe data de 1 iunie, Mark Karney, va fi noul guvernator BOE. SG ne recomanda sa fim atenti la masurile banci centrale si prognoza acestora este de 1.40$ pentru sfarsitul acestui an.

12 iunie 2013, orele 09:00 – 18:00

Palatul Camerei Naţionale, Amfiteatrul Albastru, mezanin, tronson II, bd. Octavian Goga, nr. 2, sector 3, Bucureşti.

Specialiști în domeniu vor aborda unele dintre cele mai spinoase probleme de executare silită, căutând soluții legale limpezi pentru situații complexe.

Tematica evenimentului:

–         Mai este necesară încuviințarea executării silite pentru remiterea bunului mobil ipotecat prin intermediul executorului judecătoresc?;

–         Reducerea, din oficiu, a cheltuielilor de executare și implicațiile sale asupra raporturilor dintre creditor, avocat și executor;

–         Dispariția, în procedura nouă de executare, a procedurii depunerii de către creditori a titlurilor pentru a participa la distribuirea sumelor rezultate din executare;

–         Punerea în posesie a adjudecatarului imobilului adjudecat reprezintă o continuare a procedurii de executare silită sau o nouă acțiune execuțională?;

• Privilegiul recunoscut vânzătorului imobilului urmărit și efectele asupra procedurii de executare silită;
• Cum, pentru ce motive și cu ce riscuri înlocuim executorul judecătoresc inițial investit?;
• Conflictul dintre executarea silită civilă și măsurile asigurătorii fiscale / executarea silită fiscală;
• Limitele verificării, în faza încuviințării executării, a competenței teritoriale a executorului judecătoresc;
• NCPC scutește de formalitatea încuviințării executării punerea în executare a titlurilor executorii europene?;
• Urmărirea silită a părților sociale și acțiunilor;
• Suspendarea executării contractelor de credit (titluri executorii)

Speakeri:

–   Bogdan Dumitrache, executor judecătoresc;

–   Adrian Stoica, executor judecătoresc;

–   Octavian Popescu,avocat partener MUȘAT & ASOCIAȚII;

–   Emil Bivolaru, avocat partener NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN;

–   Claudiu Galu, avocat partener STOICA & ASOCIAȚII;

–   Ionuț Șerban, avocat partener ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII;

–   judecători, avocați, executori.

Moderator: dr. Andrei Săvescu

Perioada şi locul desfăşurării: 12 iunie 2013, orele 09:00 – 18:00, Amfiteatrul Albastru, Palatul Camerei Naţionale, mezanin, tronson II, bd. Octavian Goga, nr. 2, sector 3, Bucureşti.

Tarif de Participare: 300 RON/persoană + TVA. Tariful include participarea la eveniment, mapa evenimentului, catering și acces la înregistrarea video.

Important! Pentru doi sau mai mulţi participanţi din cadrul aceleiaşi organizaţii se acordă o reducere de 15%.

Transmisiune LIVE – 200 lei + TVA (acces înregistrare video inclus; fără puncte INPPA).

Wolters Kluwer România, partener special JURIDICE.ro, oferă tuturor participanților acces gratuit pe perioadă de două luni la soluția online de informare juridică iDrept Lege.

Toți participanții vor primi cadou, din partea Editurii Hamangiu, partener al evenimentului, un exemplar din lucrarea Executarea silită. Practică judiciară.

Plata se face la casieria Camerei de Comerţ şi Industrie a României, tr. III, et. 4 sau prin bancă în contul CCIR – RO31 RZBR 0000 0600 0240 7957, deschis la Raiffeisen Bank SMB, Cod fiscal RO 2842250.

Relaţii suplimentare: Domnişoara Mădălina Ciocoiu, Şef Birou Protocol, Direcţia Reprezentare Camerală, tel. 021/319.00.78, fax 021/311.21.10, e-mail: drc@ccir.ro.

Proiect de ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1950/2012 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Potrivit prevederilor art.1 alin.(4^3) din Ordonanţa Guvernului nr.64/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au obligaţia declarării dividendelor de virat la bugetul de stat sau local.

Având în vedere aceste prevederi, prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1950/2012 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, această obligaţie a  fost inclusă în declaraţia 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, ca poziţie distinctă, la rândul 25 “Dividende de virat de către societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat” din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat.

În vederea unei mai bune urmăriri a modului de îndeplinire a obligaţiilor de plată, este necesar ca dividendele de virat de către societăţile şi companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat, să se cuprindă în categoria obligaţiilor care nu se plătesc în contul unic şi se declară în formularul 100.

Faţă de cele sus menţionate, se impune modificarea Instrucţiunilor de completare a formularului 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat“.

Astfel, prin prezentul proiect de ordin, se propune modificarea şi completarea Anexei nr.6 Instrucţiuni de completare a formularului 100, la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1950/2012 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Proiectele de acte normative, iniţiate de ANAF, sunt făcute publice pe site-ul instituţiei la adresa www.anaf.ro, domeniul Legislatie/ Transparenţa decizională. De asemenea, acestea pot fi consultate la Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media din cadrul ANAF, cu sediul în str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucureşti.

Eventualele sugestii, propuneri sau opinii referitoare la acest proiect de act normativ pot fi transmise în scris Direcţiei de Comunicare, Relatii Publice si Mass-Media – cu menţiunea “Conf.Legii nr.52/2003”, la următoarele adrese:

• Prin scrisori la adresa poştală: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, str.Apolodor nr.17, sector 5 Bucuresti 050741 – Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media;
• Electronic la adresa de mail: relatiipublice.anaf@mfinante.ro
• Prin fax la numarul: 021-319.98.57.

Pentru a avea acces la informaţiile de presa privind aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se poate accesa domeniul Informaţii / Comunicate şi informaţii de presă aflat pe site-ul instituţiei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.84 din 6 martie 2013 au fost modificate şi completate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Potrivit pct.17 de la Cap. E. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată” din hotărâre, pentru achiziţiile de bunuri şi servicii pe bază de bonuri fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate în conformitate cu prevederile art.155 alin.(11), (12) şi (20) din Codul fiscal dacă furnizorul/prestatorul a menţionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului.

Formularul (394) „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional” se completează şi se depune de către:

– persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art.153 din Codul fiscal, şi care sunt obligate la plata taxei conform art.150 alin.(1) şi (7) din Codul fiscal pentru operaţiuni impozabile în România conform art.126 alin.(1) şi taxabile cu cota prevăzută de lege;

Declaraţia se depune pentru orice operaţiune taxabilă pentru care, conform titlului VI din Codul fiscal, este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, precum şi pentru operaţiunile la care se aplică sistemul TVA la încasare.

– persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevăzută de lege.

ATENŢIE !

Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost emise/primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea „taxare inversă” sau „TVA la încasare”, precum şi bonurile fiscale cu valoare sub 100 de euro care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate pentru care beneficiarul a solicitat înscrierea codului de înregistrare în scopuri de TVA.

Declaraţia nu se depune pentru facturile emise prin autofacturare.

Reamintim contribuabililor că, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – www.anaf.ro, pot fi vizualizate:

• Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, coroborată cu Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, la secţiunea „Legislaţie”;
• Formularul 394, precum şi instrucţiunile de completare a acestuia, la secţiunea „Asistenţă Contribuabili”,  rubrica „Toate formularele, cu explicaţii”.

Informaţii detaliate se pot obţine la:

– birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administratiilor finantelor publice;

– telefonic, la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr.0314039160;

– accesând pagina de Internet, site-ul www.anaf.ro.

Intre 4-6 Iunie 2013 va avea loc la Viena editia din acest an a Târgului International POWER-GEN Europe, care reuneste sub aceeasi cupolă principalii actori de pe piata Europeană a sectorului energetic. Târgul este dedicat în aceeasi măsură celor care activează în sectoarele energetice traditionale, dar si în cele legate de energiile regenerabile. România participă la acest târg cu un stand naţional.
Organizatorii târgului pun la dispoziţia Ambasadelor, în acest an, un stand suplimentar (3×3 m) în care se poate face promovarea tării respective.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei – Camera Nationala, in parteneriat cu Roland Berger Strategy Consultants Germania, face cunoscuta oportunitatea de  participare la workshop-ul national din cadrul initiativei Equality Pays Off / Egalitatea da rezultate, parte a Strategiei Directoratului General pentru Justitie privind Egalitatea intre Femei si Barbati 2010 – 2015, ce va avea loc in data de 31 mai 2013, la Amfiteatrul Albastru din incinta Palatului Camerei Nationale. Camera de Comert Nationala este partenerul initiativei in Romania .

Demersul vizeaza atingerea unuia dintre obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene – egalitatea intre sexe, indeosebi pe piata muncii – si se adreseaza unui numar de peste 40.000 de companii din 34 de tari europene (cele 27 de state membre UE, Croatia, Turcia, Macedonia, Serbia, Norvegia, Islanda si Liechtenstein).

Proiectul isi propune sa ajute companiile sa depaseasca provocarile care apar pe piata muncii printr-o mai buna integrare a fortei de munca feminine. Grupul tinta caruia i se adreseaza proiectul este reprezentat de lideri ai mediului de afaceri si factori decizionali din statele reiterate, urmarindu-se evidentierea modelului de afaceri pentru o mai buna abordare a potentialului de forta de munca feminina si sprijinirea companiilor in atragerea candidatilor de top in procesul de selectie a angajatilor.

Persoana de contact din cadrul Camerei Nationale este Dl. Petru Saca, Consilier de Zona, Biroul Relatii Externe, Directia Reprezentare Camerala, telefon: 021 319 00 88, fax: 021 311 75 12, e-mail: drc@ccir.ro

În data de 31 mai 2013, va avea loc vizita oficială a Excelenţei Sale prim-adjunctul Ministrului Afacerilor Externe al Uzbekistanului, Domnul Vladimir Norov şi a reprezentantului Ministerului Relaţiilor Economice Externe, Comerţului şi Investiţiilor, Domnul Shukhrat Ibragimov, alături de Excelenţa Sa Ambasadorul Uzbekistanului la Ankara, Domnul Ulfat Kadârov şi reprezentaţi ai Ambasadei.

Cu acest prilej, la Palatul Camerei de Comerţ Naţionale – Sala Rondă, , între orele 09.30 (înregistrare) -12.30, Camera Naţională va organiza Seminarul de Afaceri România – Uzbekistan, cu participarea delegaţiei uzbece, conform programului preliminar ataşat.

Principalele domenii de activitate pentru investiţii ale firmelor participante sunt industrie alimentară, farmacie, industrie chimică, petrol şi gaze, materiale de construcţii, vinuri şi mobilă, IT, securizare frontiere, textil, petrochimic ş.a.

Persoana de contact din cadrul Camerei Naţionale este Dl. Petru Russu, Consilier de zonă, Direcţia Reprezentare Camerală, Biroul Relaţii Externe, tel: 021.319.00.88, fax: 021.311.75.12, e-mail: drc@ccir.ro.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) demarează în data de 1 iunie a.c. testarea unui nou serviciu oferit contribuabililor prin care aceştia vor primi “Înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale” prin intermediul „Postei electronice securizate”. Perioada de testare este de patru luni, urmand ca ulterior, folosind experienţa acumulată, ANAF să armonizeze cadrul legislativ în vederea transmiterii şi a altor documente prin intermediul acestui serviciu. Până la armonizarea cadrului legislativ, se va menţine şi actuala emitere a documentelor, în format tipărit.

Serviciul “Poşta electronică securizată” are drept scop îmbunătăţirea comunicării cu contribuabilii. Se facilitează, pe de-o parte, accesul contribuabililor la informaţiile autentice deţinute de ANAF, printr-un canal electronic standardizat şi securizat şi se elimină, pe de altă parte, costurile şi timpul consumate cu imprimarea şi transmiterea informaţiei pe suport hârtie.

Prin utilizarea “Poştei electronice securizate a MFP”, beneficiarii primesc documente structurate şi informaţii protejate de prevederile Codului Fiscal sau de prevederi specifice ariei de competenţă a emitentului, în format electronic, semnate digital de către emitent. Astfel, contribuabilii au siguranţa că documentul primit este autentic şi provine de la ANAF. De asemenea, formatul electronic şi standardele utilizate fac posibilă utilizarea informaţiilor emise de ANAF, direct de către aplicaţiile informatice ale contribuabililor, fără intervenţie umană, cu grad de securitate şi protecţie a datelor maxim. Accesul este asigurat tuturor contribuabililor care dispun de certificat digital calificat, înrolat la ANAF.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei  – Camera Nationala face cunoscuta lansarea evenimentului Green Business Index 2013, barometrul responsabilitatii fata de mediu a companiilor din Romania.

Aflat la a patra editie in acest an, Green Business Index (GBI) este un proiect initiat de Asociatia Green Revolution, cu care avem un parteneriat strategic pentru promovarea economiei verzi in Romania.

Green Business Index reprezinta un prim pas catre recunoasterea publica a eforturilor depuse de companii in domeniul protectiei mediului, constituindu-se drept indicator al responsabilitatii fata de mediu in sectorul de afaceri romanesc.

Instrumentul de evaluare al proiectului este bazat pe principii ale ISO 14031, care evidentiaza performanta de mediu.

Participarea la Green Business Index consta in completarea unui set de chestionare dezvoltat de experti de mediu seniori.

Astfel, sunt acoperite domeniile:

• Dezvoltare sustenabila;

• Impactul asupra mediului;

• Transport sustenabil;

• Utilizarea resurselor in cadrul companiei;

• Starea cladirilor;

• Achizitii verzi;

• Managementul deseurilor.

Inscrierea companiilor si completarea chestionarului se fac online pe website-ul www.gbindex.ro. Indiferent de dimensiunea economica sau sectorul de activitate, puteti completa, la alegere, chestionarele GBI 2013, iar pentru facilitarea procesului de completare, veti putea accesa ghidul de utilizare si veti beneficia de asistenta din partea echipei GBI. Datele furnizate vor fi procesate si centralizate in perioada august – septembrie 2013, de catre echipa de experti de mediu Green Business Index.

In urma analizei, toate companiile inscrise vor beneficia gratuit de un raport de evaluare a responsabilitatii fata de mediu.

Cele mai bine clasate companii pe fiecare domeniu GBI, in functie de sectorul de activitate vor fi prezentate in cadrul Galei Green Business Index 2013, cel mai important eveniment national pentru recunoasterea meritelor companiilor in protectia mediului, care va fi organizata in luna noiembrie. Statisticile si analizele generate de expertii de mediu GBI vor fi publicate in Raportul Green Business Index 2013.

Raportul Green Index Business va fi oferit tuturor companiilor participante, celor prezenti la gala de premiere, autoritatilor centrale si locale si mass-media.

Green Business Index este un instrument de asistenta si formare pentru imbunatatirea performantei de mediu. Echipa Green Business Index ofera asistenta specializata companiilor din Romania si ajuta la formarea personalului acestora pentru a se alinia normelor comunitare de responsabilitate sociala corporatista de protectie a mediului. Informatii privind produsele de consultanta dezvoltate in acest sens, pot fi accesate la adresa www.gbindex.ro/produsedeconsultanta.

Pentru mai multe detalii, persoana de contact: Dna. Elena Bobe, Directia Reprezentare Camerala, tel. 021.319.18.85, fax: 021.319.01.56, email: drc@ccir.ro.

Obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit D 200, revine contribuabililor persoane fizice,  care în anul 2012 au realizat în România, în mod individual sau în asociere, următoarele categorii de venituri:

–         venituri din activităţi independente pentru care venitul se determina în sistem real ( activităţi comerciale, profesii libere,  drepturi de proprietate intelectuala si  mai mult de 5 contracte de închiriere);

–         venituri din activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real;

–         venituri din cedarea  folosinţei  bunurilor  stabilite în valuta si cei care au încheiat contracte de închiriere în lei în decembrie ;

–         venituri din arenda impozitate în sistem real;

–         venituri din investiţii (câştiguri din tranzacţionarea titlurilor de valoare altele decât părtile sociale si titluri de valoare la societăţile închise, câştiguri  din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen).

Persoanele fizice romane cu domiciliul in România, care au  realizat venituri din străinătate ca urmare a desfăşurării unor activităţi în străinătate , sunt obligate sa depună declaraţia anuala de venit D201 pentru următoarele categorii de venituri: venituri din activităţi comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosinţei bunurilor, dividende, dobânzi, premii si jocuri de noroc, pensii si altele . Se depune cate o declaraţie pentru fiecare tara si pentru fiecare categorie de venit.    Persoanele fizice care au plătit impozit  în străinătate vor face dovada plaţii impozitului in străinătate,  iar în România obligaţia de plata se va reduce corespunzător .

Nu  depun  declaraţii de venit persoanele care au realizat următoarele categorii de venituri:

–         numai venituri din salarii ;

–         venituri din chirii stabilite in lei, mai puţin de 5 contracte de închiriere;

–         venituri din pensii;

–         din salarii din străinătate;

–         din activităţi independente impuse pe baza de norme de venit;

–         din premii sportive si jocuri de noroc;

–         din dividende si dobânzi;

–         din agricultura, cu excepţia arendei si a metodelor intensive, respectiv sere, solarii, pepiniere, etc.;

–         din transfer imobiliar,din moşteniri, donaţii, burse, alocaţii de maternitate, şomaj, etc.

Persoanele fizice, care realizează, în mod individual, venituri din România, din activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de norme de venit  provenind din:

a) cultivarea produselor agricole vegetale (cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr, tutun, hamei pe rod, legume în câmp, legume în spaţii protejate, leguminoase pentru boabe)

b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole si altele asemenea(pomi pe rod, vie pe rod, flori şi plante ornamentale)

c) creşterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala (vaci şi bivoliţe , ovine şi caprine, porci pentru îngrăşat , albine ,păsări de curte )

au obligaţia de a depune anual la organul fiscal competent, pentru anul în curs, formularul 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit”.

Persoanele care au obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit D 200 si/sau  D201 se pot adresa administraţiei fiscale în a cărei raza teritoriala isi au domiciliul pentru a primi formularul  de declaraţie în mod gratuit sau formularul poate fi descărcat de pe pagina web a MFP- ANAF, la secţiunea Asistenta contribuabililor, subsecţiunea persoane fizice – www.mfinante.ro, unde veţi găsi si instrucţiuni de completare a acestora.

Termenul limita pentru depunerea declaraţilor anuale de venit  D 200 ,  D 201 si D221 este data de 27 mai 2013.

Tot pana la aceasta data se vor depune si Cererile cod 230 privind sponsorizarea cu 2% din impozitul datorat, a entităţilor nonprofit si unităţilor de cult.

Declaraţia anuala de venit D200 si Cererea de sponsorizare cod 230, pot fi transmise si on –line.

In scopul evitării aglomeraţiei la ghişeele administraţiilor fiscale, invitam contribuabilii sa se prezinte din timp la sediul unităţilor  fiscale de domiciliu pentru depunerea declaraţiilor de venit sau transmiterea acestora prin posta.

Nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de venit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) rambursează în luna mai suma de 1.007,37 mil. lei aferentă deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare existente la 1 mai 2013.

În selecţia lunii mai 2013 au fost cuprinse în ordinea vechimii toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 8.04.2013 (excepţie făcând deconturile de TVA aferentă operaţiunilor de import soluţionate până la 25.04.2013).

Deconturile de TVA au fost organizate astfel:

1)    Deconturi cu compensare şi restituire care totalizează 929,88 mil. lei, din care se compensează suma de 35,58 mil. lei şi se restituie suma de 894,30 mil. lei;

2)    Deconturi cu compensare integrală în valoare de 69,54 mil. lei;

3)    Deconturi cu compensare parţială în valoare de 7,95 mil. lei, iar suma de 109,94 mil. lei se va restitui în perioada următoare.

În cazul compensărilor totale sau parţiale se soluţionează toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar în cazul sumelor de restituit, care totalizează 894,30 mil. lei, plata efectivă a fost programată după cum urmează:

Tranşa I (13 mai): respectiv 326,28 mil. lei;

Tranşa II (29 mai): respectiv 568,02 mil. lei.