Flash Feed Scroll Reader

Clasificat | Economic - Financiar

Poşta Română a acumulat pierderi de 530 milioane de lei în ultimii patru ani, deşi a bugetat de fiecare dată profit

A- A A+
Poşta Română a acumulat pierderi de 530 milioane de lei în ultimii patru ani, deşi a bugetat de fiecare dată profit

Poşta Română a acumulat în perioada 2009-2012 pierderi de 532,9 milioane de lei, deşi în fiecare an bugetul, aprobat printr-un act normativ, a fost construit pe profit.

Ultimul an în care compania a obţinut profit a fost 2008, când rezultatul brut a fost pozitiv, dar de zece ori mai redus decât estimarea din buget.

În anul 2008, Poşta Română şi-a propus venituri totale de 1,467 miliarde de lei şi a realizat 1,459 miliarde de lei. La capitolul cheltuieli totale, cifra finală a fost cu 2,24% mai mare decât nivelul estimat de 1,423 miliarde de lei. Bugetul a fost aprobat prin ordin al ministrului Comunicaţiilor de atunci, Karoly Borbely.

În privinţa rezultatului brut, compania a încheiat anul 2008 cu un câştig de 4,56 milioane de lei, comparativ cu estimarea de 44,2 milioane de lei.

Un an mai târziu, bugetul aprobat de Guvernul Boc a fost construit pe un profit brut de 4,88 milioane de lei, la venituri totale de 1,544 miliarde de lei, dar cifrele finale disponibile pe Ministerul Finanţelor Publice arată că operatorul poştal a raportat pierderi brute de 181,5 milioane de lei, la venituri totale de 1,5 miliarde de lei.

Pe de altă parte, cheltuielile totale au depăşit cu 9,3% propunerea din buget şi au atins 1,682 miliarde de lei.

Declinul Poştei continuă şi în anul 2010, când rezultatul brut trebuia să fie zero, dar compania a consemnat pierderi brute de 120,99 milioane de lei, la venituri totale care s-au situat cu 14,6% sub nivelul bugetat, de 1,43 miliarde de lei.

Nici cheltuielile totale nu au evoluat conform bugetului, aprobat printr-o hotărâre a Cabinetului Boc. Astfel, acest indicator a atins 1,55 miliarde de lei, fiind cu 7,4% mai redus faţă de nivelul prognozat de 1,675 miliarde de lei.

Anul 2011 a fost cel mai rău din istoria Poştei Române în privinţa rezultatelor financiare. Compania şi-a propus un câştig brut de 2,34 milioane de lei, dar a închis exerciţiul financiar cu pierderi de 182,93 milioane de lei.

Veniturile totale ar fi trebuit să ajungă la 1,508 miliarde de lei, însă nu au trecut de 1,315 miliarde de lei, fiind cu 12,8% sub nivelul estimat.

Cheltuielile totale s-au încadrat în buget, fiind cu doar 0,55% sub nivelul prognozat de 1,506 miliarde de lei.

Cifrele pentru 2011 au fost avizate de ministrul Valerian Vreme şi aprobate în Guvern.

La mijlocul anului 2011, ministrul Vreme a anunţat că Poşta va fi restructurată prin desfiinţarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere şi 454 subunităţi, iar cheltuielile ar fi scăzut cu până la 50 milioane de lei.

Vreme nu a prezentat cifre cu privire la numărul salariaţilor afectaţi de procesul de restructurare, dar spunea că vor fi şi disponibilizări, mai ales că în unele cazuri norma de încărcare a unui salariat nu mai corespunde cu realitatea.

Anterior, directorul general al Poştei, Daniel Neagoe, a declarat pentru MEDIAFAX că restructurarea operatorului va afecta aproximativ 2.000 de salariaţi, reprezentând 6% din personalul Poştei Române, o parte dintre aceştia urmând să fie disponibilizaţi.

Cifrele arată că numărul mediu al salariaţilor Poştei a scăzut cu 2.607 în 2011 faţă de anul precedent, la 32.124.

Vreme mai spunea în iunie 2011 că, în ultimii 10 ani, foştii miniştri ai Comunicaţiilor şi manageri ai operatorului „au legat cu lanţuri” activitatea Poştei prin contractele încheiate cu mai mulţi furnizori de servicii.

„Nu este normal să avem contracte colective de muncă semnate pe 15 ani. Nu găsim astfel de contracte în Europa. În plus, unele clauze din contractul de muncă prevăd ca un director care a fost trecut pe un post inferior să fie remunerat în continuare cu acelaşi salariu. De asemenea, mai multe contracte încheiate cu diverşi furnizori de servicii, defavorabile Poştei, grevau puternic cheltuielile operaţionale ale CNPR. Pe unele le-am suspendat, pe altele le-am reziliat”, a spus ministrul, fără să intre în detalii.

Potrivit datelor avansate în iunie 2011 de Marius Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Poşta Română ar fi pierdut aproximativ 500 milioane de euro dacă aceste contracte s-ar fi respectat până la final.

„Practic, clauzele de penalitate incluse în cele aproximativ 20 de contracte pe care le-am suspendat sau reziliat ar fi adus operatorului pierderi de 500 milioane de euro. În prezent, cu unii furnizori ne judecăm”, a spus Fecioru.

Printre contractele păguboase reziliate se numără cele cu UTI-Romprest, Romar Medical, Blue Air, G4S şi Promotional Interservice, potrivit datelor Poştei.

În 2008, operatorul a încheiat un contract de 44,8 milioane de euro cu Blue Air pentru servicii de transport aerian şi a încetat la expirarea termenului de preaviz, respectiv la 13 februarie 2011.

„Din compararea veniturilor realizate din trimiteri poştale prin Blue Air Transport Aerian în noiembrie 2008, în sumă de 816.000 lei, costurile aferente au fost de 3.742.000 lei, rezultând o pierdere de 2.926.000 lei, fapt ce demonstrează nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate ale traficului aerian de corespondenţă. Plata sumei necuvenite de 40.868.000 lei (inclusiv TVA) efectuată de către Poşta Română a influenţat negativ rezultatele economice obţinute de către aceasta în perioada septembrie 2008-2011”, se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2010.

Un alt contract a fost cel semnat tot în 2008 cu firmele UTI Facility Management şi Romprest, în valoare de 148 milioane de lei (41 milioane de euro), în urma căruia s-au furnizat servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de patru ani. Contractul a fost reziliat în iunie 2011.

Bugetul Poştei Române pe anul 2012 a fost aprobat în luna august de Guvernul Ponta.

Totodată, la conducerea compania a fost numit Ion Smeeianu, care şi-a început mandatul în luna mai, înlocuindu-l pe Daniel Neagoe.

Conform datelor obţinute de MEDIAFAX, Poşta Română a încheiat anul 2012 cu pierderi de 52,06 milioane de lei, faţă de un profit brut estimat de 2 milioane de lei. De asemenea, compania anticipa venituri totale de 1,314 miliarde de lei, dar nu a reuşit decât 1,26 miliarde de lei.

În privinţa cheltuielilor totale, managementul companiei a reuşit să se încadreze în buget, care prevedea 1,312 miliarde de lei şi a realizat 1,307 miliarde de lei.

Pentru acest an, conform bugetului aprobat în Guvern, veniturile sunt proiectate la 1,256 miliarde de lei, compania urmând să încheie anul pe zero.

Pentru atingerea acestor doi indicatori indicatori, plus EBIDTA şi free cash flow, şeful Poştei primeşte o remuneraţie lunară netă de 5.000 euro, la care se adaugă o indemnizaţie lunară de 1.000 euro pentru participarea la şedinţele Consiliului de Administraţie, ca membru neexecutiv.

„Acţionarii au stabilit pentru contractul de mandat al directorului general al Poştei un interval de remuneraţie cuprins între 5.000 şi 10.000 de euro lunar. În urma negocierilor cu Consiliul de Administraţie, această remuneraţie a fost stabilită la nivelul minim de 5.000 euro net. Depăşirea cu peste 10% a tuturor indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de mandat poate determina acordarea de bonificaţii suplimentare, până la 10.000 de euro lunar net. Indicatorii de performanţă cuprinşi în contractul de mandat sunt veniturile totale, EBIDTA, profitul brut şi free cash flow”, se arată într-un comunicat al Poştei.

Compania trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori.

Datoriile totale ale Poştei însumează 650 milioane lei.

Guvernul a decis, miercuri, ca Poşta Română să fie restructurată într-o perioadă de 180 zile, iar ofertele ferme şi angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării.

Transformarea în acţiuni a datoriilor istorice la bugetul de stat ale Poştei va fi derulată ca parte a procesului de privatizare, astfel încât această măsură să nu fie interpretată ca ajutor de stat.

„Conversia datoriilor în acţiuni nu va afecta actuala structură a acţionariatului companiei”, se arată în document obţinut de MEDIAFAX, cu explicaţia că majorarea capitalului social prin conversia creanţelor în acţiuni obligă statul, în baza Legii 247/2005, să menţină cota de participare a Fondului Proprietatea.

Restructurarea companie va presupune şi disponibilizarea a aproximativ 4.500 de angajaţi începând cu luna iulie.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei remis MEDIAFAX.

De asemenea, Poşta avea 32.887 salariaţi la 31 decembrie 2012, faţă de număr mediu de 35.576 în 2008.

Sursa: Mediafax

Related Posts with Thumbnails