Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "Venituri"

Venituri realizate la Camera de Comerț și industrie Cluj la 24 septembrie 2014


Venituri realizate la Camera de Comert si Industrie Cluj la 24 septembrie 2014

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Venituri realizate la Camera de Comerț și industrie Cluj la 24 septembrie 2014

VENITURI REALIZATE LA CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ- AUGUST 2014


VENITURI REALIZATE LA CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ- AUGUST 2014

Publicat in : Economic - FinanciarComments (8)

Buget de venituri și cheltuieli 2014- S.C. ASCONSULTING S.R.L.


S.C. ASCONSULTING S.R.L. şi-a început activitatea în 1991 având ca unic asociat Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Firma are ca obiect principal de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.

Firma a fost înfiinţată având în principal activităţi de consultanţă, însă, pe parcurs, activitatea firmei s-a diversificat. Astfel, asociatul unic a decis extinderea afacerii prin dezvoltarea unor noi activitati.

În prezent, firma funcţionează în sediul din str. Horea nr.3, cu asociat unic Camera de Comerţ şi Industrie Cluj iar în considerarea transparenţei necesare unei instituţii, afişează spre consultare Proiectul de Buget de venituri si cheltuieli pe anul 2014 pe care îl găsiţi în documentul anexat:

Buget de venituri si cheltuieli 2014

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Buget de venituri și cheltuieli 2014- S.C. ASCONSULTING S.R.L.

ANAF – Obligaţia trecerii de la impozit pe venit microîntreprinderi la impozitul pe profit


Începând cu data de 1 februarie sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii persoanele juridice române care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, respectiv:

–         au realizat  în anul precedent venituri din orice sursă sub echivalentul a 65.000 de euro;

–         deţin capital privat;

–         realizează venituri din activităţi, altele decât: activităţi în domeniul bancar,  în domeniul asigurărilor si reasigurărilor (cu excepţia intermediarilor),  al pieţei de capital, jocuri de noroc, management si consultanţă.

Microîntreprinderile sunt obligate sa schimbe sistemul de impozitare de la impozit pe venit microîntreprindere la impozit pe profit în următoarele situaţii:

–         daca în cursul anului depăşesc cifra de afaceri de 65.000 euro, începând cu trimestrul în care depăşesc cifra de afaceri iar impozitul pe profit se calculează cumulat de la începutul anului, respectiv de la 1 februarie pentru cele care au devenit microîntreprinderi plătitoare de impozit pe venit începând cu data de 1 februarie;

–         în situaţia în care încep sa desfăşoare activitate de management si consultanta, începând cu trimestrul în care facturează venituri de aceasta natura iar impozitul pe profit se calculează începând cu acel trimestru.

Pentru modificarea vectorului fiscal de la impozit pe venit microîntreprindere la  impozit pe profit, persoanele juridice romane vor depune Declaraţia 010 în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Publicat in : Economic - FinanciarComments (10)

ANAF – 25 iunie 2013- Termenul limită de depunere a declaraţiilor de venit de către persoanele care realizează venituri din agricultura


Persoanele fizice, care realizează, în mod individual sau în  asociere fără personalitate juridica in cursul anului 2013, venituri din activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de norme de venit,   provenind din:

a) cultivarea produselor agricole vegetale (cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr, tutun, hamei pe rod, legume în câmp, legume în spaţii protejate, leguminoase pentru boabe);

b) exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi si altele asemenea (pomi pe rod, vie pe rod, flori şi plante ornamentale);

c) creşterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, în stare naturala (vaci şi bivoliţe , ovine şi caprine, porci pentru îngrăşat , albine, păsări de curte ),

au obligaţia de a depune pana la data de 25 iunie 2013, la organul fiscal competent, pentru anul în curs, formularul 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit”.

Prin formularul 221, persoanele fizice vor declara suprafeţele de teren  pe care le au în proprietate sau cele care au fost luate în arenda pentru realizarea de culturi agricole. In declaraţie se menţionează total suprafeţe, pe feluri de culturi  din care se scad suprafeţele care nu sunt supuse impozitării. Organul fiscal va calcula impozitul aferent în funcţie de norma de venit stabilita prin lege pentru fiecare fel de venit realizat din cultivarea terenurilor.

De asemenea persoanele care deţin animale în număr mai mare decât limita prevăzută de lege pentru care nu se plăteşte impozit, vor completa declaraţia 221 cu numărul de capete de animale, păsări sau familii de albine care se supun impozitării.

Se declară în formularul 221, numărul de capete de animale ( vaci, bivoliţe, oi,  capre) femele, care au fătat cel puţin o dată, porci pentru îngrăşat peste 35 de kg si scroafele pentru reproducţie.

In cazul asocierilor în participaţiune dintre persoane fizice, prin contractul de asociere se va desemna persoana care va fi responsabilă cu depunerea declaraţiei 221, unde pe verso se menţionează toate persoanele care fac parte din asociere cu cota care îi revine fiecăreia.

Nu au obligaţia să depună declaraţia 221 următorii contribuabili:

–         persoanele fizice care deţin suprafeţe şi animale şi păsări în limitele pentru care venitul este neimpozabil;

–         persoanele fizice ale căror terenuri sunt necultivate;

–         persoanele care au suprafeţe cultivate cu fănaţe şi pajişti;

–         persoanele fizice care au dat terenul în arendă;

–         persoanele fizice care fac parte dintr-o asociere, cu excepţia persoanei desemnate pentru depunerea declaraţiei;

–         persoanele fizice care deţin suprafeţe cultivate cu plante, furajere, graminee si leguminoase care sunt destinate furajării animalelor deţinute de contribuabili pentru care plătesc impozit pe venit;

–         persoanele fizice care încep să desfăşoare activităţi agricole după data de 25 mai 2013.

Persoanele fizice care realizează venituri din exploatarea masei lemnoase în regie proprie conform prevederilor Codului Silvic sau prin intermediul formelor asociative ( composesorate), din pădurile pe care le au în proprietate, în volum de max. 20mc/an, sunt venituri neimpozabile. Pentru partea care depăşeşte această limită se plăteşte impozit de 16%, impozit final, conform prevederilor art. 78 din Codul Fiscal.

Persoanele care au depus formularul 221 pană la data de 25 mai 2013 sunt rugate sa depună o noua declaraţie pană la data de 25 iunie 2013, având in vedere ca au fost modificate în unele situaţii limitele de scutire si normele de venit (in sensul ca, limitele de scutire au fost majorate, iar normele de venit diminuate), conform Legii nr. 168/2013.

Menţionam ca declaraţia 221 care se depune până la data de 25 iunie 2013, va conţine informaţii privind suprafeţele cultivate/capetele de animale/familiile de albine deţinute la data de 25 mai 2013.

Persoanele care au obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit D 221 se pot adresa administraţiei fiscale în a cărei raza teritoriala îşi au domiciliul pentru a primi formularul  de declaraţie în mod gratuit sau formularul poate fi descărcat de pe pagina web a MFP- ANAF, la secţiunea Asistenta contribuabililor, subsecţiunea persoane fizice – www.mfinante.ro, unde veţi găsi si instrucţiuni de completare a acestora.

Nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de venit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru ANAF – 25 iunie 2013- Termenul limită de depunere a declaraţiilor de venit de către persoanele care realizează venituri din agricultura

Poşta Română a acumulat pierderi de 530 milioane de lei în ultimii patru ani, deşi a bugetat de fiecare dată profit


Poşta Română a acumulat în perioada 2009-2012 pierderi de 532,9 milioane de lei, deşi în fiecare an bugetul, aprobat printr-un act normativ, a fost construit pe profit.

Ultimul an în care compania a obţinut profit a fost 2008, când rezultatul brut a fost pozitiv, dar de zece ori mai redus decât estimarea din buget.

În anul 2008, Poşta Română şi-a propus venituri totale de 1,467 miliarde de lei şi a realizat 1,459 miliarde de lei. La capitolul cheltuieli totale, cifra finală a fost cu 2,24% mai mare decât nivelul estimat de 1,423 miliarde de lei. Bugetul a fost aprobat prin ordin al ministrului Comunicaţiilor de atunci, Karoly Borbely.

În privinţa rezultatului brut, compania a încheiat anul 2008 cu un câştig de 4,56 milioane de lei, comparativ cu estimarea de 44,2 milioane de lei.

Un an mai târziu, bugetul aprobat de Guvernul Boc a fost construit pe un profit brut de 4,88 milioane de lei, la venituri totale de 1,544 miliarde de lei, dar cifrele finale disponibile pe Ministerul Finanţelor Publice arată că operatorul poştal a raportat pierderi brute de 181,5 milioane de lei, la venituri totale de 1,5 miliarde de lei.

Pe de altă parte, cheltuielile totale au depăşit cu 9,3% propunerea din buget şi au atins 1,682 miliarde de lei.

Declinul Poştei continuă şi în anul 2010, când rezultatul brut trebuia să fie zero, dar compania a consemnat pierderi brute de 120,99 milioane de lei, la venituri totale care s-au situat cu 14,6% sub nivelul bugetat, de 1,43 miliarde de lei.

Nici cheltuielile totale nu au evoluat conform bugetului, aprobat printr-o hotărâre a Cabinetului Boc. Astfel, acest indicator a atins 1,55 miliarde de lei, fiind cu 7,4% mai redus faţă de nivelul prognozat de 1,675 miliarde de lei.

Anul 2011 a fost cel mai rău din istoria Poştei Române în privinţa rezultatelor financiare. Compania şi-a propus un câştig brut de 2,34 milioane de lei, dar a închis exerciţiul financiar cu pierderi de 182,93 milioane de lei.

Veniturile totale ar fi trebuit să ajungă la 1,508 miliarde de lei, însă nu au trecut de 1,315 miliarde de lei, fiind cu 12,8% sub nivelul estimat.

Cheltuielile totale s-au încadrat în buget, fiind cu doar 0,55% sub nivelul prognozat de 1,506 miliarde de lei.

Cifrele pentru 2011 au fost avizate de ministrul Valerian Vreme şi aprobate în Guvern.

La mijlocul anului 2011, ministrul Vreme a anunţat că Poşta va fi restructurată prin desfiinţarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere şi 454 subunităţi, iar cheltuielile ar fi scăzut cu până la 50 milioane de lei.

Vreme nu a prezentat cifre cu privire la numărul salariaţilor afectaţi de procesul de restructurare, dar spunea că vor fi şi disponibilizări, mai ales că în unele cazuri norma de încărcare a unui salariat nu mai corespunde cu realitatea.

Anterior, directorul general al Poştei, Daniel Neagoe, a declarat pentru MEDIAFAX că restructurarea operatorului va afecta aproximativ 2.000 de salariaţi, reprezentând 6% din personalul Poştei Române, o parte dintre aceştia urmând să fie disponibilizaţi.

Cifrele arată că numărul mediu al salariaţilor Poştei a scăzut cu 2.607 în 2011 faţă de anul precedent, la 32.124.

Vreme mai spunea în iunie 2011 că, în ultimii 10 ani, foştii miniştri ai Comunicaţiilor şi manageri ai operatorului „au legat cu lanţuri” activitatea Poştei prin contractele încheiate cu mai mulţi furnizori de servicii.

„Nu este normal să avem contracte colective de muncă semnate pe 15 ani. Nu găsim astfel de contracte în Europa. În plus, unele clauze din contractul de muncă prevăd ca un director care a fost trecut pe un post inferior să fie remunerat în continuare cu acelaşi salariu. De asemenea, mai multe contracte încheiate cu diverşi furnizori de servicii, defavorabile Poştei, grevau puternic cheltuielile operaţionale ale CNPR. Pe unele le-am suspendat, pe altele le-am reziliat”, a spus ministrul, fără să intre în detalii.

Potrivit datelor avansate în iunie 2011 de Marius Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Poşta Română ar fi pierdut aproximativ 500 milioane de euro dacă aceste contracte s-ar fi respectat până la final.

„Practic, clauzele de penalitate incluse în cele aproximativ 20 de contracte pe care le-am suspendat sau reziliat ar fi adus operatorului pierderi de 500 milioane de euro. În prezent, cu unii furnizori ne judecăm”, a spus Fecioru.

Printre contractele păguboase reziliate se numără cele cu UTI-Romprest, Romar Medical, Blue Air, G4S şi Promotional Interservice, potrivit datelor Poştei.

În 2008, operatorul a încheiat un contract de 44,8 milioane de euro cu Blue Air pentru servicii de transport aerian şi a încetat la expirarea termenului de preaviz, respectiv la 13 februarie 2011.

„Din compararea veniturilor realizate din trimiteri poştale prin Blue Air Transport Aerian în noiembrie 2008, în sumă de 816.000 lei, costurile aferente au fost de 3.742.000 lei, rezultând o pierdere de 2.926.000 lei, fapt ce demonstrează nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate ale traficului aerian de corespondenţă. Plata sumei necuvenite de 40.868.000 lei (inclusiv TVA) efectuată de către Poşta Română a influenţat negativ rezultatele economice obţinute de către aceasta în perioada septembrie 2008-2011”, se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2010.

Un alt contract a fost cel semnat tot în 2008 cu firmele UTI Facility Management şi Romprest, în valoare de 148 milioane de lei (41 milioane de euro), în urma căruia s-au furnizat servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor pentru o perioadă de patru ani. Contractul a fost reziliat în iunie 2011.

Bugetul Poştei Române pe anul 2012 a fost aprobat în luna august de Guvernul Ponta.

Totodată, la conducerea compania a fost numit Ion Smeeianu, care şi-a început mandatul în luna mai, înlocuindu-l pe Daniel Neagoe.

Conform datelor obţinute de MEDIAFAX, Poşta Română a încheiat anul 2012 cu pierderi de 52,06 milioane de lei, faţă de un profit brut estimat de 2 milioane de lei. De asemenea, compania anticipa venituri totale de 1,314 miliarde de lei, dar nu a reuşit decât 1,26 miliarde de lei.

În privinţa cheltuielilor totale, managementul companiei a reuşit să se încadreze în buget, care prevedea 1,312 miliarde de lei şi a realizat 1,307 miliarde de lei.

Pentru acest an, conform bugetului aprobat în Guvern, veniturile sunt proiectate la 1,256 miliarde de lei, compania urmând să încheie anul pe zero.

Pentru atingerea acestor doi indicatori indicatori, plus EBIDTA şi free cash flow, şeful Poştei primeşte o remuneraţie lunară netă de 5.000 euro, la care se adaugă o indemnizaţie lunară de 1.000 euro pentru participarea la şedinţele Consiliului de Administraţie, ca membru neexecutiv.

„Acţionarii au stabilit pentru contractul de mandat al directorului general al Poştei un interval de remuneraţie cuprins între 5.000 şi 10.000 de euro lunar. În urma negocierilor cu Consiliul de Administraţie, această remuneraţie a fost stabilită la nivelul minim de 5.000 euro net. Depăşirea cu peste 10% a tuturor indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de mandat poate determina acordarea de bonificaţii suplimentare, până la 10.000 de euro lunar net. Indicatorii de performanţă cuprinşi în contractul de mandat sunt veniturile totale, EBIDTA, profitul brut şi free cash flow”, se arată într-un comunicat al Poştei.

Compania trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită, 28 mai.

Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori.

Datoriile totale ale Poştei însumează 650 milioane lei.

Guvernul a decis, miercuri, ca Poşta Română să fie restructurată într-o perioadă de 180 zile, iar ofertele ferme şi angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării.

Transformarea în acţiuni a datoriilor istorice la bugetul de stat ale Poştei va fi derulată ca parte a procesului de privatizare, astfel încât această măsură să nu fie interpretată ca ajutor de stat.

„Conversia datoriilor în acţiuni nu va afecta actuala structură a acţionariatului companiei”, se arată în document obţinut de MEDIAFAX, cu explicaţia că majorarea capitalului social prin conversia creanţelor în acţiuni obligă statul, în baza Legii 247/2005, să menţină cota de participare a Fondului Proprietatea.

Restructurarea companie va presupune şi disponibilizarea a aproximativ 4.500 de angajaţi începând cu luna iulie.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale.

Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011, potrivit datelor din bilanţul Poştei remis MEDIAFAX.

De asemenea, Poşta avea 32.887 salariaţi la 31 decembrie 2012, faţă de număr mediu de 35.576 în 2008.

Sursa: Mediafax

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Poşta Română a acumulat pierderi de 530 milioane de lei în ultimii patru ani, deşi a bugetat de fiecare dată profit

Ministrul Agriculturii, despre avantajele reducerii TVA la pâine: Va aduce venituri mai mari la bugetul de stat şi va combate evaziunea fiscală


Reducerea TVA la panificaţie va aduce venituri mai mari la bugetul de stat, va combate evaziunea fiscală şi, dacă nu va scădea preţul pâinii, îl va plafona pentru multă vreme, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

„Punctul de vedere al economiştilor din ministerul Finanţelor îl cunoaştem de foarte mult timp. Măsura o vom lua, sunt convins, în cel mai scurt timp la nivelul guvernului şi care va fi implementată cu sau fără voia acestor economişti”, a spus Constantin.

El crede că statul nu va înregistra pierderi din reducerea TVA la pâine.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că vom avea venituri suplimentare la bugetul de stat, chiar cu un TVA mai mic, prin combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul pe care îl urmărim cu scăderea TVA de la 24% la 9% la pâine, făină şi grâu destinat panificaţiei, nu vizează neapărat ieftinirea pâinii”, a afirmat ministrul.

Acesta nu exclude însă o scădere a preţului la pâine şi susţine că acesta se va plafona pentru o perioadă lungă.

Sursa: Mediafax

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ministrul Agriculturii, despre avantajele reducerii TVA la pâine: Va aduce venituri mai mari la bugetul de stat şi va combate evaziunea fiscală

Creștere generală de 6% pentru piața de asigurări în 2012


Companiile de asigurări au subscris, în 2012, prime brute totale de 8,3 miliarde lei, nivel care marchează o creștere de aproape 6% comparativ cu anul 2011, potrivit cifrelor raportate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de către asigurători. Pe segmentul asigurărilor generale, subscrierile asigurătorilor s-au situat la 6,5 miliarde lei, înregistrându-se astfel o creştere cu peste 6% față de anul anterior. Asigurările de viață au generat subscrieri de 1,8 miliarde lei, nivel cu 3,75% mai mare față de cel raportat în 2011.

Evoluția primelor brute subscrise

Categorii de asigurări 2010

(lei)

2011

(lei)

Evoluție

2011/2010

(%)

2012

(lei)

Evoluție

2012/2011

(%)

Asigurări generale 6.639.733.598 6.083.943.098 -8,37 6.468.986.426 6,33
Asigurări de viață 1.665.668.554 1.738.366.854 4,36 1.803.494.949 3,75
Total 8.305.402.152 7.822.309.952 -5,81 8.272.481.375 5,75

În portofoliul de asigurări generale, ponderea cea mai mare, respectiv de 79% din total, a fost deținută de subscrierile pentru clasele de asigurări auto – Casco și RCA – și de cele pentru asigurările de incendiu și alte calamități naturale. Asigurările facultative Casco au deținut o pondere de aproape 30% din portofoliul total de asigurări generale, cu subscrieri de peste 1,9 miliarde lei, în scădere cu 3,72% față de 2011. Tendința de scădere a subscrierilor pe această clasă de asigurări a încetinit semnificativ, comparativ cu cea înregistrată pentru perioada 2011/2010, când s-a situat la 18,79%. Pe zona asigurărilor de incendiu și alte calamități naturale s-a înregistrat o scădere ce a depășit 8%, aferentă unei valori a subscrierilor de aproape 1,1 miliarde lei.

Pe clasa asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA și CMR), volumul primelor brute subscrise s-a situat la circa 2,1 miliarde lei, în creștere cu 8,34%. Evoluția pozitivă pe zona de subscrieri a fost însoțită de o tendință similară, înregistrată la nivelul ratei daunei brute pentru această clasă de asigurări, care s-a situat la 82,51%, la sfârșitul anului 2012, față de nivelul de 103,46%, înregistrat la finalul anului anterior. Deși scăderea ratei daunei brute este un semnal pozitiv, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consideră că pentru menținerea acestei tendințe este foarte importantă corectitudinea și prudențialitatea estimărilor proprii ale fiecărui asigurător, în ceea ce privește daunele pentru RCA.

Pe segmentul asigurărilor de viață, clasele cu ponderi semnificative în structura portofoliului au fost următoarele:

  • Clasa AI – asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare – care a generat subscrieri de 1,1 miliarde lei, nivel ce a depășit cu 3,49% pe cel înregistrat în 2011;
  • Clasa AIII – asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții – cu un volum de subscrieri de 626,3 miliarde lei, în creștere cu 2,21% față de anul precedent.

Indemnizaţii brute plătite

Volumul total de indemnizații brute plătite de asigurători, în 2012, s-a situat la aproape 5,2 miliarde lei, nivel în creștere cu 6,33% față de 2011.

În baza contractelor de asigurări generale, asigurătorii au plătit daune de peste 4,4 miliarde de lei, valoare în creștere cu 6,22% față de cifrele raportate la sfârșitul anului precedent.

Rata combinată pe segmentul asigurărilor generale – rata daunei și rata cheltuielilor – s-a menținut, și în 2012, la un nivel de peste 100%, ceea ce arată că asigurătorii au înregistrat pierdere din activitatea de subscriere aferentă asigurărilor generale.

Sumele plătite pentru indemnizații brute, maturități și răscumpărări aferente asigurărilor de viață s-au ridicat la aproape 732 milioane lei, înregistrând o creștere cu 7% față de 2011.

Rezerve tehnice

La sfârșitul anului trecut, valoarea totală a rezervelor tehnice brute constituite de asigurători s-a situat la peste 12,4 miliarde lei, nivel în creștere cu 5,47% față de cel înregistrat la sfârșitul anului 2011. Din valoarea totală a rezervelor, cea aferentă asigurărilor generale s-a situat la aproape 7 miliarde lei, iar cea pentru asigurări de viață, la mai mult de 5,4 miliarde lei.

Piața de brokeraj în asigurări

Valoarea primelor intermediate de brokerii de asigurare au totalizat, în anul 2012, aproape 3,6 miliarde lei, nivel în creștere cu 15% față de anul 2011.

Raportat la totalul primelor brute subscrise de asigurători, de 8,3 miliarde lei, gradul de intermediere, în anul 2012,  s-a situat la 43,34%. Pe segmentul asigurărilor generale, gradul de intermediere s-a apropiat de 54%, iar pe cel al asigurărilor de viață, s-a situat la 5,39%.

Veniturile brokerilor de asigurare, obţinute din activitatea de intermediere a produselor de asigurări au totalizat în anul 2012,  707,8 milioane lei, valoare în creștere cu 17% față de anul 2011.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Creștere generală de 6% pentru piața de asigurări în 2012

Noutăți legislative – informații fiscale


Proiect de ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare


Începând cu data de 1 iulie 2012, contribuabilii persoane fizice care datorează contribuţii sociale obligatorii, conform capitolului II şi III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au fost preluaţi în administrare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin unităţile sale subordonate.

Stabilirea obligaţiilor de plată reprezentând contribuţii sociale se face pe baza veniturilor declarate de contribuabili, prin “Decizie de impunere privind obligaţii de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale”(formular 610) şi  “Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate”(formular 620).

Având în vedere modificările legislative sus menţionate, precum şi în vederea simplificării procesului de administrare a contribuţiilor sociale, prin prezentul proiect de ordin se propune modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

– modificarea modelului şi conţinutului formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, prin introducerea unor informaţii care să permită stabilirea bazei de impunere pentru contribuţiile sociale, în funcţie de categoria de venit realizată;

– unificarea titlurilor de creanţă privind stabilirea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice, prin includerea informaţiilor referitoare la plăţile anticipate privind impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele referitoare la obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale în formularul „Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale”.

Astfel, printr-un singur titlu sunt stabilite şi individualizate obligaţiile fiscale datorate de o persoană fizică, pe categorii şi surse de venit.


Publicat in : Acte normative, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Noutăți legislative – informații fiscale

Produsele pentru tenul sensibil au adus mai mulţi bani pentru Farmec


Farmec Cluj-Napoca, cel mai cunoscut producător de produse cosmetice a avut  în primele  şapte luni venituri de 72,5 milioanedin 2012 lei, în creştere cu 12,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Unul dintre vectorii care au contribuit la creşterea vânzărilor l-a constituit lansarea, în prima parte a acestui an, a noii game Aslavital Mineralactiv, cu o formulă unică bazată pe argilă naturală din Munţii Pădurea Craiului şi cu extract ecocertificat de goji. Această gamă este hipoalergenică, fiind special concepută pentru îngrijirea persoanelor cu tenul sensibil”, potrivit reprezentanţilor companiei.

În prezent, produsele Farmec ajung pe toate continentele, în ţări din Europa, Asia şi America de Nord, unele dintre principalele pieţe fiind Japonia, Liban, Emiratele Arabe Unite dar şi ţările europene.

Publicat in : CompaniiComentariile sunt închise pentru Produsele pentru tenul sensibil au adus mai mulţi bani pentru Farmec

Un român cheltuie lunar 90,2% din venituri. Vezi ce servicii ne golesc portofelele


În trimestrul trei din 2011, românii au avut venituri medii lunare de 2402 lei pe gospădărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2012 lei lunar pe gospodărie, adică 700 lei pe persoană, iar veniturile în natură de 390 lei lunar pe gospodărie, respectiv135 lei pe persoană, potrivit datelor analizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în urma anchetelor asupra bugetelor de familie.

Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie în valoare de 2167 lei lunar pe gospădărie, respectiv 754 lei pe persoană, şi au reprezentat 90,2% din suma veniturilor.  Statistica INS arată că 70,4% din cheltuilile medii ale unei gospădării au fost destinate consumului şi 16,5% din bugetul de plăţi au fost alocaţi pentru impozite, taxe, cotribuţii şi cotizaţii. Cheltuielile de producţie au reprezentat 8,3%,iar pentru investiţii s-au cheltuit 1,3%.

“Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III din 2011, în medie, o pondere de 40,8% din cheltuielile gospodăriilor, în scădere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2011.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze natural, combustibili şi mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2011 aceasta a reprezentat 19,3% din cheltuielile totale de consum”, au explicat reprezentanţii INS.

Cea mai mare parte din sumele pentru întreţinerea locuinţei au fost cheltuite de populaţie pentru încălzire, în medie 15,1%.

De altfel, românii au cheltuit pe băuturi alcoolice şi tutun 7,8% din buget, 6,2% pentru transport, 5,5% pentru recreere şi cultură, 5,1% pentru îmbrăcăminte şi 4,8% pentru sănătate. La finele acestui top se regăseşte educaţia cu un procent de 0,4%.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Un român cheltuie lunar 90,2% din venituri. Vezi ce servicii ne golesc portofelele

Veniturile persoanele fizice nerezidente vor fi impozitate în primul an de rezidenţă


Veniturile persoanele fizice nerezidente vor fi impozitate începând cu anul calendaristic în care au primit rezidenţa, eliminându-se perioada prevăzută iniţial de trei ani de neimpozitare, iar aceştia vor beneficia de aceleaşi deduceri ca şi persoanele fizice române, potrivit unui proiect al MFP.

Astfel, Guvernul are în vedere eliminarea perioadei de 3 ani după care persoana fizică nerezidentă devenită rezidentă în România este supusă impozitării pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din afara României, potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

„Aceste venituri urmează a fi supuse impunerii începând cu anul calendaristic următor celui în care persoana fizică a obţinut rezidenţa în România, concomitent cu acordarea aceloraşi drepturi de deducere de care beneficiază o persoană fizică română”, se precizează în document.

În prezent, persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă în România timp de trei ani consecutiv este obligată la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României începând cu al patrulea an  fiscal.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Veniturile persoanele fizice nerezidente vor fi impozitate în primul an de rezidenţă