Banca Naţională va trebui să majoreze dobânda-cheie cu cel puţin 0,5% până la începutul anului viitor din cauza presiunilor inflaţioniste, a declarat, vineri, Nicolae Albu, director Erste Asset Management.

În condiţiile în care inflaţia va ajunge la 7% la finalul anului, presiunile cele mai mari vor fi pe cursul de schimb al monedei naţionale, însă BNR va reuşi să ţină evoluţia leului în frâu, susţine Albu.

Efectele inundaţiilor asupra preţurilor alimentelor precum şi subvenţiile oferite indirect preţurilor administrate – care se vor majora spre finalul anului-, vor mări riscul de inflaţie. Creşterea preţurilor alimentelor şi un puseu inflaţionist din partea cursului valutar va determina BNR să intervină asupra dobânzii, crescând-o cu cel puţin 50 de puncte de bază până la începutul anului viitor, spune Albu.

Astfel, nivelul actual de 6,25% al dobânzii de politică monetară, ar putea atinge cel puţin 6,75%, pe final de an.

„Dobânda de politică monetară trebuie crescută, pentru că nu mai corespunde realităţilor economice”, a declarat pentru The Money Channel directorul Erste Asset Management.

În schimb, Banca Centrală Europeană va trebui să menţină un nivel adecvat al lichidităţilor în piaţă şi nu va majora dobânda-cheie peste nivelul de 1%, susţine Albu.

Totodată, directorul Erste consideră că majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la 24% va avea un dublu efect asupra inflaţiei.

„În mod paradoxal, tot majorarea TVA va reduce presiunile inflaţioniste”, spune Albu, explicând că dacă, pe de o parte, această majorare va determina o creştere a preţurilor, în acelaşi timp va pune presiune asupra consumului.

Ţinta de 6,8% a deficitului bugetar agreată de guvern în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) „va fi uşor depăşită”, crede directorul Erste, întrucât nu a inclus impactul creşterii TVA şi nici efectele inundaţiilor.

În plus, contracţia economică va fi cu mult mai mare decât nivelul estimat în prezent de FMI, de 0,5%- nivel care ar putea fi, dealtfel, revizuit în urma vizitei misiunii FMI la Bucureşti programată pentru sfârşitul lunii iulie.

„În piaţă estimările de contracţie pentru acest an sunt de 2,5-3%”, a mai spus Albu.

În condiţiile diminuării salariilor bugetarilor cu 25% şi a presiunilor asupra preţurilor, băncile comerciale se vor confrunta cu o creştere a nivelului creditelor neperformante (cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile). Astfel, dacă unii analişti estimează în prezent rata creditelor neperformante la 17% din volumul total, Albu crede că aceasta va „depăşi 20% foarte repede, în acest an”.

Problemele băncilor sunt accentuate de lipsa cererii de creditare, şi de un exces de lichiditate greu de plasat în piaţă. Pentru a limita efectele unei dobânzi mari asupra deficitului bugetar convenit cu FMI, Ministerul Fiananţelor (MFP) a respins ultimele licitaţii ale băncilor pentru titlurile de stat, însă va fi nevoit, la un moment dat, să se împrumute din piaţă şi să admită să plătească un randament de 7,75%-8% spre finalul anului.

„Ministerul Finanţelor… va fi nevoit să accepte dobânzi de 7,75% şi nu exclud nici un 8%, spre finalul anului”, a adăugat Albu. În prezent, pe piaţa secundară, „cam toată curba de randament este pe undeva pe la 7,25%-7,5%”.

BNR a menţinut la 6,25% nivelul dobânzii de politică monetară în cadrul ultimei şedinţe a consiliului de administraţie (CA) din data de 30 iunie. Analiştii estimează că pe data de 4 august, când va avea loc următoarea întrunire a CA, banca naţională va menţine nivelul dobânzii-cheie la 6,25% sau, cel mai probabil, îl va majora cu 25 de puncte de bază, până la 6,50%.

Sursa: NewsIn