Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să reducă cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 6% la 5,75% pe an. Decizia se va aplica începând cu data de 6 ianuarie 2012.
Consiliul BNR a decis şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Aceste măsuri au ca scop “să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”, potrivit reprezentanţilor Consiliului de Administraţie al BNR.
Reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii ar crea o infuzie de lichidităţi în piaţă şi ar trebui să reducă ratele de dobânda la care sunt acordate creditele şi sunt atrase depozitele. Acest exces de lichiditate va ajuta Guvernul să-şi asigure finanţarea la un randament uşor mai scăzut, au estimat unii dintre analiştii financiari înainte de hotărârea BNR.
“Rezerva minimă obligatorie este de 15% în lei şi de 20% în valută pentru pasivele care au o scadenţă mai scurtă de doi ani. BNR a realizat operaţiuni repo cu scadenţă la 7 zile aproape în fiecare săptămână începând cu luna septembrie, fapt care sugerează ca băncile (greceşti) ar avea nevoie de lichidităţi, iar BNR este în poziţia de a le oferii aceste lichidităţi prin reducerea RMO la lei şi prin operaţiunile de piaţa pe care le efectuează. În condiţiile în care tensiunile din piaţa interbancară europeană şi locală cresc, anticipăm o diversificare a scadenţelor oferite de BNR în cadrul operaţiunilor repo, pe modelul Băncii Centrale Europene. Creditarea a început să crească în luna mai şi o reducere a RMO ar putea să îi ofere un imbold şi acces la creditare a companiilor mici şi mijlocii, deprivate de finanţare”, au apreciat analiştii BT Asset Management într-o analiză financiară
Pe de altă parte, alţi experţi finaciari cred că decizia reducerii dobânzii cheie nu va avea vreun efect direct pe termen scurt asupra dobânzilor la creditele bancare, dat fiind că nu se arată semne precum că s-ar putea îmbunătăţi prea rapid lichiditatea din sistem.
„Singurul mod de a revigora creditarea în lei şi a reduce dobânzile este prin oferirea de lichiditate, adică să se ajungă la un nivel similar celui dinainte de octombrie 2008. BNR ar putea să accepte o anumite depreciere, să ofere lichiditate prin cumpărare de euro, sau să reducă rezervele minime obligatorii în lei. Este clar că efectul deprecierii într-o economie euroizată este mare, dar BNR trebuie să facă ceva şi să schimbe condiţiile monetare din ultimii ani. Legătura dintre termen scurt şi termen lung este ruptă şi până nu vor face ceva, chiar repo pe scadenţe mai lungi, nu se va schimba nimic”, a precizat analistul economic Florin Cîţu, citat de Mediafax.