Banca Naţională a României (BNR) estimează pentru 2013 o creştere a preţurile decembrie la decembrie de 3%. Inflaţia va varia în acest an, ca urmare a efectului de bază, astfel încât banca centrală a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3% la 3,2%. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, minimul de inflaţie preconizat să fie atins în primul semestru din 2012 nu va coborî sub 2%.

În raportul trimestrial asupra inflaţiei realizat în februarie 2012 se subliniază că traiectoriile recente ale preţurilor materiilor prime au susţinut în general procesul dezinflaţionist şi că există presiuni inflaţioniste din partea preţurilor administrate. Pe de altă parte amânarea liberalizării preţului la energia electrică şi gaze de către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană menţine inflaţia din acest an între variaţii nu prea accentuate.

De altfel, Isărescu a mai menţionat în conferinţa de presă susţinută ieri că România se confruntă în acest moment cu o diminuare semnificativă a investiţiilor străine directe, iar măsurile BNR privitoare la dobândă nu pot asigura revenirea pe creştere a economiei româneşti. Drept pentru care, singura soluţie ar fi atragerea de fonduri europene.

„Bineînţeles că (scăderea dobânzii – n.r.) va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul: dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut… nu sunt corecte pentru că distorsionează nu doar discursul public, dar şi dezbtarea”, a spus Isărescu.

Isărescu a arătat că România a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constând în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe termen mediu şi lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro în 2008 la circa 2 miliarde de euro în 2011

„Faceţi o comparaţie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai creştere economică, o asemenea variaţie a formării brute de capital. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Scăderea ratei de dobândă, dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro”, a continuat Isărescu, citat de www.mediafax.ro

Şeful băncii centrale este de acord că reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi creditul, dar comparativ cu ce s-a întâmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici.