Bruynseels (BCR): Din perspectiva Erste, liniile de credit nu vor fi tăiate


Preşedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels, a declarat, pentru The Money Channel, că, din prespectiva acţionarului majoritar Erste, liniile de credit nu vor fi tăiate, iar dacă este nevoie de finanţare, fie sub formă de lichiditate sau capital, aceasta va fi asigurată.

„Din perspectiva Erste, liniile de credit nu vor fi tăiate, ceea ce vrem să ne asigurăm este că economia României creşte şi o vom susţine cât de mult putem. Dacă este nevoie de finanţare, fie sub formă de lichiditate sau capital, o vom asigura”, a spus Bruynseels.

Potrivit acestuia, principala îngrijorare a acţionarului majoritar este legată de creşterea lentă a economiei româneşti, care nu permite obţinerea unui randament bun al investiţiei.

„Îngrijorarea este, care este de fapt îngrijorarea tuturor, creşterea economică în România. Prin creştere ne vom putea majora bilanţul, vom putea credita mai mult, mai multe depozite, profituri mai mari. Aceasta este adevărata îngrijorare (…) Şi este de înţeles. Dacă eşti acţionarul unei bănci mari dintr-o ţară vrei să obţii un randament bun pe banii investiţi. Şi bineînţeles, investeşte şi mai mult în România prin preluarea participaţiei SIF-urilor. Este în interesul acţionarilor să se asigure că randamentul investiţiei este cât se poate de mare”, a precizat Bruynseels.

Acesta a mai spus că expunerea grupului austriac Erste pe România va depăşi 8 miliarde de euro o dată cu preluarea pachetului de acţiuni de la SIF-uri.

„Am avut iniţiativa de la Viena din martie 2009. Atunci expunerea pe România era de 7 miliarde. Acum este la 7,7 miliarde iar cu majorarea de capital şi preluarea participaţiei SIF-urilor va ajunge la 8 miliarde, deci nu cred că se pune la îndoială angajamentul Erste faţă de România”, a menţionat preşedintele executiv al BCR.

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut joi băncilor străine să nu-şi diminueze fluxurile de capital către România, spunându-le că nu este corect să facă acest lucru după ce au obţinut profituri uriaşe în ţara noastră şi că speră că România nu va plăti „lăcomia şi imprudenţa” bancherilor.

„Aş vrea să îmi manifest îngrijorarea. Îngrijorarea legată de comportamentul posibil al unor bănci. Vreau să cred că anunţul făcut de Banca Naţională a Austriei cu privire la reducerea fluxului de capital al băncilor austriece către statele din zona non-euro a fost ori o eroare, ori o neînţelegere a efectelor. N-am vrea să fim în situaţia de a le aduce aminte prietenilor noştri europeni cât au condiţionat accesul României în UE de privatizarea sistemului nostru bancar. Iar mesajul meu este: <domnilor, aţi obţinut profituri uriaşe în România din 2000 şi până în 2009 chiar, iar azi dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în timp de criză o vom considera ca un act lipsit de fair-play în relaţia cu România>. Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, ţări care am venit mai târziu în UE, să plătim factura lăcomiei sistemelor bancare, a lăcomiei, a imprudenţei, a lipsei de responsabilitate de pe vremea când dădeau credite cu buletinul. S-au creat mecanisme europene de capitalizare a băncilor şi apelul meu este să apelaţi la aceste mecanisme şi nu la sugrumarea economiei româneşti prin diminuarea fluxurilor de capital necesare atât bugetului de stat cât  mai ales economiei private”, a spus preşedintele la Conferinţa „Analysing Romania’s future economic potential”, organizată de grupul „The Economist”.

Pentru a-şi proteja ratingul de credit AAA, Viena a instruit Erste Bank, Raiffeisen Bank International şi Bank Austria, o subsidiară a băncii italiene UniCredit, să-şi sporească rezervele de capital şi să-şi limiteze împrumuturile transfrontaliere către Europa Centrală şi de Est. Decizia Austriei de săptămâna aceasta de impune limitări drastice împrumuturilor pe care băncile sale le acordă în Europa Centrală şi de Est a scos clar în evidenţă potenţialul impact al crizei datoriilor suverane din zona euro, comenta, miercuri, Financial Times. Criza din zona euro dă acum târcoale ţărilor care au suferit deja de pe urma a trei ani de recesiune sau de creştere încetinită, scria FT, care dădea exemplul Ungariei, României, dar şi al Poloniei, în toate aceste ţări înregistrându-se deprecieri ale monedei naţionale.

Sursa: NewsIn