Indicii Bursei de la Bucureşti au înregistrat creşteri pronunţate, cel mai mare avans -de 13,57%- fiind înregistrat de indicele sectorului SIF, în condiţiile în care şi pieţele internaţionale au avut creşteri spectaculoase după ce UE a anunţat pachetul de salvare a ţărilor cu probleme din zona euro.

Rulajul de pe piaţa de acţiuni a Bursei a scăzut, însă, luni cu 20%, la 49,05 milioane lei (11,78 milioane euro), cea mai mare lichiditate fiind înregistrată de acţiunile SIF Oltenia (SIF5), care au realizat aproape 40% din rulaj.

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a crescut cu 11,14%, până la 5.454,83 puncte, iar indicele compozit, BET-C, a câştigat 9,69%, până la 3.264,38 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), a înregistrat cea mai pronunţată creştere, de 13,57%, la 27.914,61 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, a câştigat 10,99%, ajungând la 11.228,42 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 11,65%, până la 532,86 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, a înregistrat un avans de 8,85%, până la 751,78 puncte.

Multe acţiuni s-au apreciat până aproape de limitele maxim admise.

În topul lichidităţii s-a menţinut titlurile SIF Oltenia (SIF5), cu tranzacţii de 19,51 milioane lei, cotaţia acestora urcând cu 14,29%, la 1,84 lei/acţiune, iar acţiunile SIF Moldova (SIF2) s-au scumpit cu 14,95%, până la cursul de 1,23 lei, pe o lichiditate de 5,37 milioane lei.

În domeniul bancar, titlurile Băncii Transilvania (TLV), au înregistrat tranzacţii de 3,7 milioane lei, iar cotaţia a crescut cu 13,48% la 2,02 lei, în vreme ce acţiunile Erste Bank (EBS) s-au apreciat cu 13,68%, până la cursul de 133 lei, pe o lichiditate de 1,54 milioane lei.

Şi bursele europene, americane şi asiatice au înregistrat creşteri importante, în condiţiile în care încrederea investitorilor a sporit după anunţul făcut de reprezentanţii UE cu privire la existenţa unui plan de salvare pentru ţările zonei euro aflate în dificultate.

În noaptea de duminică spre luni, ţările membre ale Uniunii Europene (UE) au căzut de acord asupra unui plan de salvare a ţărilor din zona euro care au întâmpinat probleme financiare grave în ultima perioadă. Planul constă în 440 miliarde euro provenind de la guvernele din Eurogrup, 60 miliarde euro dintr-un fond UE de urgenţă şi 250 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Sursa: NewsIn