Bursa de Valori Bucureşti (BVB) poate sprijini, prin acordul de cooperare încheiat cu Bursa din Londra, procesul de vânzare a acţiunilor companiilor româneşti de stat pe piaţa internaţională, şi în special pe cea londoneză, a declarat marţi, pentru www.agerpres.ro, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, cu prilejul dezbaterii cu tema Piaţa de capital românească şi pieţe de capital internaţionale, organizată la sediul BVB.

Schimbarea Guvenului nu a diminuat interesul investitorilor londonezi pentru companiile româneşti, potrivit lui Luca Peyrano, head of Italy & Continental Europe Primary Markets în cadrul London Stock Exchange.

Cuvinte cheie pentru articol:

Dacă în urmă cu un an, Banca Centrală se străduia să împiedice aprecierea leului, pentru a menţine exporturile, în acest moment moneda naţională nu poate depăşi tendinţa de depreciere, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei

“Acum 12 luni, Banca Naţională a României (BNR) se “chinuia” să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. Acum, după un an, el tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult. Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus Isărescu, citat de www.agrepres.ro.

Guvernatorul BNR a mai susţinut că rata se va stabiliza în partea a doua a acestui în jur de 3-4%, iar rata medie anuală a inflaţiei va rămâne în jurul valorii de 3%. În primul trimestru din 2012, inflaţia a coborât sub ţinta precobizată de BNR, de 3%, lucru care i-a făcut pe unii dintre analişti să aprecieze că inflaţia ar fi mult prea mică.

Dobânzile bancare pentru depozitele în lei au continuat să scadă puternic şi în luna aprilie. Cele mai bune randamente în cazul depozitelor în lei se primesc pentru scadenţele de peste un an. La economiile cu termen de mai puţin de 12 luni, rata medie a dobânzii nu trece de 5,80%.

De altfel, ofertele bancare sunt foarte diverse şi variază de la o extremă la cealaltă. În vreme ce unele banci acordă randamente de 7%, sunt şi depozite la termen în lei pentru care dobânda nu trece de 4%, potrivit portalului financiar www.conso.ro.

Pe de altă parte, ratele medii ale dobânzilor în euro nu au cunoscut mari modificări, iar randamentul mediu oscilează între 2,70% şi 3,30%, în funcţie de scadenţă.

Taxa clawback pe care industria de medicamente generice o va plăti pentru primul trimestru al acestui an va creşte cu 20% faţă de ultimele trei luni din 2011, avertizează producătorii, care cer noului guvern modificări urgente ale cadrului legislativ în domeniu.

“În absenţa unor măsuri reparatorii urgente, tot mai multe companii vor fi în imposibilitatea de a achita această taxă, care deja acoperă 25% din cifra de afaceri cumulată la nivelul membrilor Asociaţie Producătorilor de Medicamente Generice din România, pacienţii fiind privaţi astfel de dreptul lor firesc la tratamente accesibile. Taxelor si costurile induse de legislatie, de până la 55% din cifra de afaceri, li se adaugă costurile suplimentare care derivă din îngheţarea arbitrară a cursului de schimb la care se face referenţierea preţurilor la medicamente, la un nivel de 4,25 lei pentru un euro”, se mai arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de Dragoş Damian, CEO Terapia Ranbaxy şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, potrivit www.mediafax.ro.

Ca soluţii producătorii propun: considerarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor, pe cele ale farmaciilor şi TVA şi concordanţa termenului de plată al taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment la 210 zile.

Cuvinte cheie pentru articol:

Brinel, cunoscutul furnizor clujean de soluţii informatice, intentenţionează să investească un milion de euro într-un centru de date. Mai mult, compania va continua să distribuie resurse către acest centru, dat fiind că firmele locale conştientizează că virtualizarea datelor le aduce numeroase beneficii, potrivit deţinătorului grupului Brinel, Marcel Borodi.

De altfel, organizaţiile tind să devină tot mai preocupate de securitatea propriului centru de date, dar şi de consolidarea serverelor şi networkingului, stocarea şi automatizarea, continuitatea operaţională a afacerii. Potrivit unui studiu realizat de Brinel, 66% dintre organizaţiile româneşti au alocat fonduri pentru optimizarea centrelor de date. De asemenea, creşterea gradului de utilizare a resurselor IT este principala tendinţă din zona de business.

Cuvinte cheie pentru articol:

Cu ocazia sărbătorii Zilei Europei, pe 9 mai, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj va avea amenajat un stand de informare asupra activităţilor organizaţiei, respectând tradiţia consacrată în ultimii ani.

Manifestarea este organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cu sprijinul partenerilor Primăria Cluj-Napoca şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

La eveniment, instituţiile clujene vor fi prezente cu standuri de informare gen open air, amplasate pe aleea pietonală Matei Corvin, din centrul oraşului. Alături de CCI Cluj, au fost invitaţi să participe la eveniment Consiliul Judeţean Cluj, Prefectura Cluj, cele şapte structuri care implementează programe cofinanţate din fondurile structurale 2007-2013 în Regiunea Transilvania de Nord, Inspectoratul Scolar Judeţean, UBB Radio, Centrul de Documentare Europeană al Facultăţii de Studii Europene (UBB) şi Asociaţia Profesioniştilor de Presă Cluj.

Cuvinte cheie pentru articol:

Camera Naţională organizează un seminar pe tema Managementul plăţilor în afacerile internaţionale, în perioada 30-31 mai, între orele 09.30-17, în sala Moldova, din incinta Palatului Camerei Naţionale.

Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj vor beneficia de o reducere, astfel încât tariful aplicat lor pentru participarea la acest seminar este 1.049 lei+TVA, per persoană. De asemenea, se acordă reducere pentru doi participanţi proveniţi din cadrul aceeaşi organizaţii, respectiv 15% pentru mai mult de trei participanţi.

Data limită pentru înscrieri şi pentru plata tarifului este 28 mai.

Detalii suplimentare pot fi obţinute de la următoarele date de contact:

Persoană de contact: Marian Zamfir, Biroul Protocol, Direcţia Reprezentare Camerală

Telefon: 021.319.00.78

Fax: 021.311.21.10

E-mail: drc@ccir.ro

29 mai este ultima zi pentru depunerea situaţiilor financiare anuale corespunzătoare anului 2011. Contribuabilii care nu respectă acest termen riscă amenzi de până la 4500 de lei, în funcţie de numărul zilelor de întârziere.

Astfel, potrivit Ordinului Ministerului Finaţelor Publice, recent publicat, cuprinsul situatiilor financiare anuale diferă în funcţie de mărimea entităţilor. Pentru a determina mărimea acestor entităţi, se folosesc trei criterii, respectiv totalul activelor: 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro şi numărul mediu al salariaţilor: 50.

Societătile şi organizaţiile care, la data bilanţului, depăsesc limitele a doua din cele trei criterii de mărime vor întocmi situaţii financiare anuale care cuprind: bilanţ (cod 10), cont de profit şi pierdere (cod 20), situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, note explicative la situaţiile financiare anuale.

Aceste documente vor fi însoţite de formularul “Date informative” (cod 30) şi formularul “Situaţia activelor imobilizate” (cod 40), ale căror modele sunt aprobate tot prin acest ordin, explică www.avocatnet.ro.
Pe de altă parte, Ordinul MFP stabileşte că entităţile care, la data bilanţului, nu depăsesc limitele a două dintre criteriile de mărime menţionate întocmesc situaţii financiare anuale prescurtate care vor conţine bilant prescurtat (cod 10), cont de profit şi pierdere (cod 20), note explicative la situaţiile financiare anuale prescurtate.

De asemenea, aceste documente vor fi insoţite de formularul “Date informative” (cod 30) şi formularul “Situaţia activelor imobilizate” (cod 40).

Cuvinte cheie pentru articol:

Băncile americane dispun de lichidităţi ample şi sunt o clasă aparte faţă de cele europene, consideră miliardarul Waren Buffett, a cărui companie de investiţii Berkshire Hathaway a plasat peste 19 miliarde de dolari în insituţiile financiare din SUA, informează www.mediafax.ro. La polul opus se află băncile europene care au avut probleme din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro şi din decembrie au obţinut de la Banca Centrală Europeană (BCE), în două etape, împrumuturi ieftine pe trei ani în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.

“Aş pune băncile europene şi cele americane în două categorii diferite. Sistemul financiar american se află într-o stare bună. Sistemul financiar european se sufoca acum câteva luni, înainte să primească sprijin de la BCE. (…) Mi-ar plăcea să am o mulţime de bani timp de trei ani, cu o dobândă de 1%, dar nu am probleme. Băncile americane au lichidităţi care le ies pe urechi “, a arătat Buffett, transmite Bloomberg.

Berkshire, condusă de Buffett în ultimii 42 de ani, este principalul acţionar al băncii Wells Fargo, cel mai mare creditor ipotecar din Statele Unite, la care deţine o participaţie de peste 12 miliarde de dolari.Buffett a investit anul trecut 5 miliarde de dolari în Bank of America, în schimbul unor acţiuni preferenţiale şi garanţii. Berkshire deţine o participaţie şi la US Bancorp, deţinere evaluată la 2,2 miliarde de dolari.

Cel mai mare târg din Europa de Est, dedicat echipamentelor de iluminat, va fi organizat la Centrul EXPO XXI din Varşovia, în intervalul 11-13 martie 2013. Concomitent cu târgul LIGHT, ajuns la cea de-a 21-a ediţie, se va desfăşura şi Salonul Internaţional specializat în  accesorii electrice şi sisteme de securitate ELECTRICITY, anunţă agenţia Soma din Polonia.

Organizatorii estimează participarea a 350 de expozanţi şi a peste 15.000 oameni de afaceri.

Cei interesaţi de participarea la aceste manifestări pot accesa portalurile www.lightfair.pl şi www.elektroinstalacje.pl.
Persoana de contact:Zuzanna Kuhl

Agencja SOMA

Bronikowskiego 1

02-796 Warsaw, Poland

Tel: +48 22 649 76 69

Fax:  +48 22 649 76 83

E-mail: zuzanna.kuhl@agencjasoma.pl

Cuvinte cheie pentru articol:

Începând cu 7 mai până pe 13 mai, ora 18, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este închis. 200 de curse vor fi anulate sau deviate, întrucât se efectueză lucrări de reabilitarea la pist de aterizare-decolare.

Pasagerii sunt rugaţi să ia legătura cu companiile aeriene pentru a se informa cu privire la orarul zborurile operate de celelalte aeroporturi în această perioadă. „Operatorii aerieni îşi rezervă dreptul de a anula sau de a aduce alte modificări în programul curselor aeriene”, informează reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Astfel se vor înlocui 140 de dale la pista construită cu peste 40 de ani în urmă, în 1968. Cu ocazia acestor reparaţii, în paralel, se vor realiza şi  lucrări pentru o cale de rulare continuă, respectiv conectarea celor două bretele la pista nouă. „Costă aproximativ 1,7 milioane de lei. Sperăm să fie ultima închidere a Aeroportului. Odată cu finalizarea noii piste Aeroportul nu va mai fi închis și va funcționa continuu”, a precizat David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca
Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat deja că în perioada 7-13 mai, zborurile de la şi spre Cluj-Napoca vor fi relocate către aeroportul din Târgu Mureş. Pasagerii care şi-au rezervat bilete pentru intervalul , vor fi contactaţi de reprezentanţii Wizz Air pentru a fi informaţi despre transferul operaţiunilor şi procedurilor de check in, plecările şi sosirile pe aeroportul Târgu Mureş. Informaţiile actualizate sunt disponibile pe www.wizzair.com.

Cuvinte cheie pentru articol:

Reanalizarea Codului Muncii şi a Legii salarizării unice pentru salariaţii bugetari, precum şi a acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016, dar şi modificarea Legii Dialogului Social sunt prevăzute în programul de guvernare al Cabinetul Ponta.

Potrivit documentului, în vederea creşterii ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi a şomerilor de lungă durată şi în special a tinerilor sunt avute în vedere: pomovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă, modificarea Legii Dialogului Social – prin crearea unui grup de lucru tripartit şi deblocarea activităţii CES, reanalizarea Codului Muncii şi a Legii salarizării unice pentru salariaţii bugetari, promovarea legii internship-ului şi modificarea legii uceniciei şi a legii muncii zilierilor, potrivit www.mediafax.ro.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea gradului de absorbţie al fondurilor europene POSDRU şi FSE, se menţionează punerea în aplicare a măsurilor dispuse de CE – DG Employment, scurtarea termenelor de rambursare a plăţilor şi reorganizarea AMPOSDRU şi OIP-urilor.

Cuvinte cheie pentru articol:

În noul program de guvernare este înscrisă ca măsură efectuarea unui “control financiar fiscal de fond o singură dată la trei ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului «o singură dată» în vederea eliminării solicitărilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de către alte instituţii”.

Relansarea industriei imobiliare şi conexe “inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active” reprezintă un alt obiectiv din programul de guvernare, informează www.mediafax.ro.

De asemenea, Guvernul Ponta are în vedere elaborarea şi implementarea “Testului IMM” – Impactul asupra IMM-urilor, precum şi lansarea unui Program de micro-industrializare.

Cuvinte cheie pentru articol:

Comisia Europeană a realizat şi a publicat raportul privind un studiu efectuat în rândul IMM-urilor pentru a cunoaşte punctul de vedere şi atitudinea acestora faţă de chestiunile de eficienţă energetică şi de piaţa produselor ecologice. Principalele întrebări ridicate erau referitoare la eficienţa energetică, piaţa produselor ecologice şi meseriile “verzi”.

Deoarece IMM-urile constituie majoritatea mediului antreprenorial din UE (23 milioane de IMM-uri care crează 90 milioane locuri de muncă pe piaţa europeană constituind astfel 99% din afacerile desfăşurate în Uniune), implicarea acestora în dezvoltarea unei economii ecologice este fundamentală. În ciuda acestui lucru, societăţile mai mici au mari dificultăţi în a intra pe piaţa produselor cu impact scăzut asupra mediului. Acest lucru este cauzat de o insuficienţă a expertizei de mediu care caracterizează IMM-urile, de procedurile lungi de aprobare a noilor produse şi mai ales de o insuficienţă a cererii de produse ecologice de către consumatori. Astfel, IMM-urile contribuie cu 64% la poluarea industrială din Europa şi numai 24% din IMM-urile europene se implică în acţiuni de reducere a impactului asupra mediului, operând reduceri ale consumului de energie.

Pentru o treime din IMM-urile care au participat la studiu, a fi eficient în termeni energetici este o dimensiune prioritară a muncii antreprenoriale; dintre acestea, 93% efectuează cel puţin o acţiune de eficienţă energetică. Acţiunea cea mai răspândită este economisirea energetică urmată de reducerea deşeurilor, reciclarea, economisirea de materiale şi economisirea apei. 25% din IMM utilizează un sistem de gestiune a mediului, în timp ce 48%  din întreprinderile mari dispun de acest sistem.

Piaţa ecologică: un potenţial neexploatat

26% din IMM-urile europene oferă pieţei produse ecologice şi procentul este mai mic faţă de cel din SUA care e de 30% din IMM-uri.  Sectoarele prioritare “verzi” pentru IMM sunt vânzarea de produse şi servicii care au caracteristici de mediu, materiale reciclate şi energii regenerabile. Printre produsele şi serviciile ecologice foarte vândute se află sectorul agroalimentar, urmat de sectorul electronic.

Studiul permite să înţelegem că IMM-urile specializate în produse şi servicii verzi au tendinţa de a nu le exporta în afara teritoriului naţional: 87% din întrepriderile ‘’verzi’’ vând la nivel naţional, 23% din IMM-uri îşi extind raza de acţiune la nivel european şi numai puţine întreprinderi îşi exportă produsele din catalog în străinătate, pe piaţa internaţională.

Studiul mai arată că motorul de alegere al produselor ecologice pe piaţă este constituit de clientelă. Consumatorul ghidează piaţa ecologică pentru 48% din firme; 32% din firme cea care contează este imaginea percepută de consumator; pentru 27% din firme alegerea de a vinde pe piaţă produse ecologice derivă din posibilitatea creării unui avantaj competitiv; numai pentru 22% alegerea produselor ecologice depinde de dorinţa conformării la legislaţie.

De altfel se arată că stimulentele financiare constituie pentru 51% din IMM-uri cea mai bună soluţie pentru a promova şi a efectua alegeri şi comportamente privind eficienţa energetică. Jumătate din IMM-urile participante la studiu afirmă că stimulentele ar permite să-şi extindă producţia şi vânzarea de bunuri ecologice. 31% din IMM-uri susţin că finanţările constituie cel mai bun ajutor pentru dezvoltarea serviciilor, produselor şi proceselor cu impact scăzut asupra mediului.

Totodată, raportul relevă că meseriile legate de mediu sunt mai răspândite în domeniul IMM. În 2012, 1 angajat din 8 din IMM-urile europene are o meserie “verde”  faţă de 1 angajat din 33 din marile întreprinderi. IMM-urile creează mai multe locuri de muncă legate de mediu faţă de marile întreprinderi: aceasta este o tendinţă menită să se afirme şi să crească în viitor.

Cuvinte cheie pentru articol:

Pentru consultanţă în domeniul responsabilităţii sociale, firmele clujene se pot adresa Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), aici existând birouri de asistenţă, unde vor primi toate informaţiile necesare aplicării unei strategii sustenabile.

În perioada octombrie 2009 – aprilie 2012, CCI a României, în parteneriat cu Ecosistemi SRL si cu sprijinul celor 42 de Camere de Comerț și Industrie județene a implementat proiectul ‘’Birouri de Asistență pentru Promovarea Responsabilității Sociale a Întreprinderii’’. Cu toate că acest proiect s-a încheiat pe 30 aprilie, societăţile comerciale interesate de responsabilitatea socială pot contacta Camera, care va continua să ofere consiliere în această direcţie societăţilor comerciale interesate de practicarea unei linii de responsabilitate socială

În perioada amintită au fost atinse următoarele obiective:

Au fost organizate întâlniri interne în cadrul Camerelor de Comerţ şi Industrie Judeţene pentru găsirea de sinergii între Birourile de Asistenţă RSI şi departamentele din Camere.

În urma unui apel de candidaturi lansat de către CCIR şi Ecosistemi la începutul anului 2012, 15 Camere de Comerţ şi Industrie judeţene s-au arătat motivate pentru a organiza întâlniri interne cu scopul de a găsi sinergii şi modalităţi de interacţiune între Birourile de Asistenţă RSI nou înfiinţate şi departamentele din cadrul CCIJ-urilor: Bacău, Bihor, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Maramureş, Călăraşi, Constanţa, Satu Mare, Sibiu şi Timiş.

Întâlnirile s-au delurat în perioada februarie – martie 2012 la sediul fiecăreia dintre cele 15 Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene, cu participarea a minim 7 persoane provenind din departamente diverse: consiliere juridică, relaţia cu membrii, economic etc. În general, întâlnirile au fost moderate de către ofiţerii şi formatorii RSI şi au beneficiat de discursuri din partea preşedinţilor sau directorilor fiecărei Camere.

Întâlnirile interne au constituit un prilej excelent pentru prezentarea proiectului, a serviciilor Birourilor de Asistenţă RSI, a beneficiilor pe care o astfel de structura o poate aduce fiecărui CCIJ, a noutăţilor din proiect (organizarea de întâlniri cu mediul de afaceri local, premiile RSI ce vor fi introduse în Topul Firmelor) şi pentru a analiza modalităţile în care colegii din Camere pot sprijini activitatea birourilor, sprijin considerat esenţial pentru buna funcţionare a acestora.

Din rapoartele de întâlniri a reieşit receptivitatea şi gradul ridicat de participare al colegilor din Camere la întâlnirile de informare. Printre instrumentele cele mai recurente propuse pentru sprijinirea activităţii Birourilor de Asistenţă se numără promovarea standardului ISO 26000 în rândul mediului de afaceri, crearea unei secţiuni speciale pe website-urile camerelor destinată domeniului RSI, aplicarea RSI în cadrul CCIJ-urilor (în special prin realizarea de achiziţii publice ecologice), promovarea activităţii Birourilor de Asistenţă prin buletinele informative şi întâlniri diverse, promovarea bunelor practici ale firmelor (în special multinaţionale) din judeţ.

S-au susţinut seminarii de informare a mediului de afaceri judeţean privind serviciile Birourilor de Asistenţă RSI

Cele 15 Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene: Bacău, Bihor, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Maramureş, Călăraşi, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Timiş care au organizat întâlnirile interne şi-au asumat şi provocarea de a organiza întâlniri cu mediul de afaceri din respectivele judeţe.

Seminariile au avut loc în perioada februarie – aprilie 2012 şi şi-au propus două obiective. Pe de o parte, întâlnirile au constituit un bun prilej pentru familiarizarea întreprinderilor cu noţiunile, aplicabilitatea şi beneficiile responsabilităţii sociale a întreprinderilor. Pe de altă parte, participanţii au fost informaţi despre existenţa serviciilor Biroului de Asistenţă localizat la sediul fiecărei Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene. Seminariile, cu o durata medie de cca. două ore, au fost moderate de către ofiţerii şi formatorii RSI din proiect. Majoritatea seminariilor au beneficiat de un discurs introductiv din partea preşedinţilor sau directorilor respectivelor CCIJ-uri, care s-au exprimat asupra importanţei aplicării RSI în actualul context economic şi asupra rolului pe care Biroul de Asistenţa îl poate juca în dezvoltarea durabilă a fiecărui judeţ.

La fiecare seminar au participat minim 20 de persoane, reprezentanţi atât ai mediului de afaceri din judeţ cât şi a unor largi categorii de stakeholderi, precum ONG-uri, autorităţi publice, asociaţii profesionale. În anumite cazuri, aceştia au avut intervenţii şi prezentări în cadrul seminariilor pe teme legate de responsabilitatea socială.

În cadrul evenimentelor de acest gen au fost distribuite exemplare din cele cinci broşuri sectoriale elaborate la începutul anului 2012 în cadrul proiectului (construcţii, comerţ şi turism, agricultură, transport şi logistică, industria lemnului).

S-a revizuit website-ului proiectului

De la începutul anului 2012, CCIR împreună cu Ecosistemi au depus eforturi pentru îmbunătăţirea website-ului proiectului csr.ccir.ro. Revizuirea a avut două obiective principale:

- creşterea atractivităţii website-ului pentru publicul general, prin implementarea unei noi grafici;

- dezvoltarea structurii şi conţinutului website-ului, pentru a include ultimele dezvoltări din proiect şi pentru a facilita dialogul şi interacţiunea între Birourile de Asistenţă RSI judeţene.

Noua versiune a site-ului îşi propune să atingă cinci obiective:

1. suport de informare a stakeholderilor proiectului (ONG-uri, firme, sindicate, asociaţii de consumatori etc) şi a publicului în general privind evoluţiile din cadrul proiectului şi materialele elaborate în cadrul acestuia
2. mijloc de educaţie şi conştientizare privind aspectele RSI de la nivel internaţional, european şi naţional
3. canal de comunicare, dialog şi schimb de informaţii şi documente între ofiţerii celor 42 de Birouri de Asistenţă RSI
4. instrument de promovare şi recompensare a celor mai bune practici în domeniul RSI din rândul mediului de afaceri
5. mijloc de promovare a reţelei şi a serviciilor celor 42 de Birouri de Asistenţă RSI şi a Centrului Naţional de Coordonare

În acest sens, noul site include 10 secţiuni în meniul principal, divizitate astfel: secţiunile ‘’Noutăţi’’, ‘’Resurse din proiect’’, ‘’Despre proiect’’, ‘’Galerie foto’’, ‘’Galerie video’’ care răspund la Obiectivul 1 al website-ului (informarea stekholderilor privind evoluţiile proiectului); secţiunile ‘’RSI în România şi UE’’, şi ‘’Resurse din proiect’’ răspund la Obiectivul 2; secţiunea ‘’Forum’’, destinată membrilor CCIJ-urilor răspunde la obiectivul 3; secţiunea ‘’Bune practici’’ (obiectivul 4) şi secţiunea ‘’Reţeaua Birourilor RSI’’ (obiectivul 5).  Site-ul include de asemenea şi o secţiune de ‘’Contact’’.

Pentru a facilita consultarea noii versiuni a website-ului, CCIR şi Ecosistemi au elaborat un manual de utilizare al csr.ccir.ro care va fi pus la dispozitia ofiţerilor Birourilor de Asistenţă RSI.

S-au încheiat Memorandumuri de Înţelegere între Centrul Naţional de Coordonare şi alte organizaţii interesate de promovarea RSI

În ultimii ani, în special începând din 2009 odata cu demararea proiectului ‘’Birouri de Asistenţă pentru Promovarea Responsabilităţii Sociale a Întreprinderilor’’ au apărut şi s-au dezvoltat în România o serie de iniţiative interesante care îşi propun să contribuie la diseminarea şi implementarea acestui concept atât în mediul de afaceri, cât şi în rândul altor actori socio-economici (sindicate, patronate, ONG-uri, asociaţii profesionale etc.). Printre astfel de iniţiative menţionam proiectul demarat în 2010 de către Federaţia Naţională a Cimentiştilor din România pentru promovarea RSI în industria cimentului; proiectul “Parteneriat pentru dezvoltarea durabilă’’ desfăşurat de către Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu Agenţia de Monitorizare a Presei pentru adoptarea dezvoltării durabile în proiectele beneficiarilor POS DRU; proiectul implementat de JCI România “Acţionăm responsabil – reţeaua naţională RSI”, împreună cu Ministerul Educaţiei, prin care îşi propune să contribuie la promovarea RSI în România; iniţiativa “Societal’’ a REPER21, ANPCDEFP şi Cries pentru a stimula adoptarea responsabilităţii sociale în mediul ONG etc. O parte din aceste iniţiative sunt finanţate prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, iar restul prin surse private.

CCIR şi-a propus ca obiectiv strategic să încheie cu aceste organizaţii Memorandumuri de Înţelegere (în engleza: MOU – Memorandum of Understanding). Acestea reprezintă angajamente soft între părţi pentru promovarea reciprocă a acţiunilor, iniţiativelor, materialelor didactice şi promoţionale din domeniul responsabilităţii sociale. Scopul MOU-urilor este de a aduce beneficiarilor părţilor semnatare cât mai multe informaţii din domeniul RSI de la nivel naţional, evitând dublarea eforturilor de implementare şi promovare.

Încheierea de MOU-uri aduce în plus o abordare multi-stakeholder în termeni de sprijin instituţional, atât la nivel naţional cât şi european necesară pentru sustenabilitatea proiectului “Birouri de Asistenţă pentru promovarea Responsabilităţii Sociale a Întreprinderilor’’. Sprijinul şi angajamentul instituţional vor spori credibilitatea în domeniul RSI a birourilor de asistenţă, vor aduce expertiză pentru birourile locale, vor crea o dinamică între acestea şi vor declanşa o valoare adăugată în ceea ce priveşte reputaţia acestora.

Până în prezent au fost semnate MOU-uri cu asociaţiile REPER21, Salvaţi Dunărea şi Delta şi Federaţia Sindicatelor Cimentiştilor din România. Semnarea de MOU-uri va fi o activitate constantă pentru Centrul Naţional de Coordonare.

S-au dezvoltat reguli de funcţionare a Registrului de Experţi RSI

Una dintre principalele activităţi necesare pentru dezvoltarea Birourilor de Asistenţă RSI este crearea şi revizuirea permanentă a unor registre de experţi în domeniul RSI la nivel judeţean şi, prin preluarea şi agregarea acestora de către Centrul Naţional de Coordonare, la nivel naţional. Registrele de experţi vor acorda credibilitate Birourilor de Asistenţă în termeni de importanţă şi actor de referinţă în acest domeniu la nivel judeţean şi vor oferi informaţii utile firmelor care au nevoie de expertiza umană pentru a implementa politici şi programe de responsabilitate socială. Registrul de experţi constituie totodată unul dintre instrumentele care a fost foarte bine primit din punct de vedere al utilităţii sale în cadrul sesiunilor de formare a ofiţerilor RSI.

Pentru a permite colectarea datelor din registrul de experţi într-un mod cât mai unitar, dar şi pentru a asigura credibilitatea şi obiectivitatea datelor furnizate de viitorii experţi, CCIR şi Ecosistemi au propus o metodologie care a fost transmisă fiecărei Camere de Comerţ şi Industrie judeţeană.

Metodologia prevede evaluarea candidaţilor pe baza aspectelor transversale care au stat la baza conceptului de Responsabilitate Socială a Întreprinderii aşa cum au fost acestea definite de către principalele organizaţii, asociaţii şi iniţiative care se ocupă de această tema la nivel mondial (Global Reporting Initiative, Global Compact, ISO, OECD, Comisia Europeană, etc.).

Candidaţii care doresc să se înscrie în registrul experţilor RSI la nivelul unui judeţ trebuie să trimită către ofiţerul Biroului de Asistenţă RSI din respectivul judeţ un CV şi anexe ale diplomelor sau rapoartelor de activitate care atestă experienţa în cel puţin două din următoarele sectoare: planificarea şi gestionarea sustenabilităţii, comunicare, protecţia drepturilor universale, protecţia mediului, lupta împotriva corupţiei, consumatori şi comunităţi locale şi în cel puţin patru instrumente de responsabilitate socială dintre următoarele:  implementarea sistemelor de management de mediu (ISO 14000, EMAS sau echivalente), implementarea sistemelor de management social (SA 8000, OHSAS 18001 sau echivalent), implementarea sistemelor de implicare a părţilor interesate (AA 1000 SES  sau echivalent), implementarea sistemelor de RSI (ISO 26000 sau echivalent), întocmirea şi/sau implementarea unui plan strategic de dezvoltare durabilă  definirea şi/sau implementarea unor politici şi/sau proceduri de: mediu, oportunităţi egale şi/sau diversitate, achiziţii responsabile, drepturile omului, drepturile angajaţilor, etica în afaceri, implicarea partilor interesate, comunicarea privind sustenabilitatea (bilanţuri de sustenabilitate şi documente similare), donaţii şi filantropie, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.

Care sunt criteriile pentru acordarea de premii RSI în cadrul ediţiilor din 2012 a Topurilor Firmelor

Premiile RSI au reprezentat unul dintre serviciile propuse pentru Birourile de Asistenţă care au fost cel mai bine primite de formatorii şi ofiţerii RSI. Criteriile pentru acordarea premiilor au fost elaborate pentru a acorda un suport instrumentar fiecărui Birou de Asistenţă în promovarea şi evaluarea candidaturilor, precum şi pentru a asigura o metodologie unitară la nivel naţional care să permită apoi decernarea premiului RSI şi în cadrul Topului Naţional al firmelor organizat de CCIR.

Premiul este destinat atât firmelor membre cât şi nemembre ale fiecărei Camere de Comerţ şi Industrie judeţeană. Pentru a ţine cont de realităţile diferite din punct de vedere financiar şi al resurselor umane al IMM-urilor şi corporaţiilor, premiul prevede criterii diferite pentru fiecare dintre aceste categorii, precum şi premii diferite. Evaluarea candidaturilor firmelor care doresc să se înscrie pentru Premiul RSI se face de către o Comisie înfiinţată la sediul fiecărei Camere de Comerţ şi Industrie judeţene şi la sediul CCIR, constituită dintr-un responsabil secondat de un asistent. Deschiderea înscrierilor în cadrul Premiilor RSI se va realiza de către fiecare CCIJ cu minim trei luni înainte de fiecare Top Judeţean al Firmelor. Candidaturile se vor realiza pe baza unui formular de participare, însoţit de documente suport.

Târgul Agraria, ajuns la „majorat”, se va desfăşura în incinta Expo Transilvania, în perioada 2-6 mai. Începând cu acest an, cea de-a 18-a ediţie a târgului internaţional de agricultură şi industrie alimenară cuprinde şi domeniul zootehniei.

Vizitatorii evenimentului vor putea participa la prezentări „pe viu” a unor animale de rasă de la ovine până la găini ori bibilici şi se vor putea se vor putea întâlni cu fermieri şi crescători de animale. De altfel, cei care trec pragul Agraria vor avea parte şi de expoziţii de produse alimentare şi demonstraţii de gătit, târgul găzduind şi un pavilion dedicat conceptului  de „Slow Food în Campus”, iniţiativa ce aparţine Fundaţiei Familiei Raţiu şi USAMV

Totodată, clujenii îi vor putea vedea astfel gătind pe  cunoscuţii bucătari Adi Hădean, Rareş Crăiuţ şi Ana Georgeta Bucur. De asemenea, şi studenţii USAMV vor face probă a talentului gastronomic şi vor arăta produse inedite create din ingridiente uzuale precum aluaturi şi iaurturi cu fructe confiate. Nu lipsesc nici demonstraţiile cu tractoare performante.

La inaugurarea Agraria au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei  şi direcţiilor locale, ai Ambasadei Austriei, consulul Ungariei la Cluj, Szilagyi Matyas, şi reprezentanţi ai mediului antreprenorial şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.

Agraria reuneşte aproape 250 de expozanţi şi  doreşte să devină un spaţiu al networkului internaţional pentru fermierii profesionişti. La târg participă reprezentanţi ai 13 ţări, precum firme din Germania, Italia, Franţa, Ungaria şi Austria.

Acţiunea este organizată de Expo Transilvania şi compania româno-germană  DLG InterMarketing.

Manifestări din cadrul Agraria, 3-6 mai

3, 4 si 5 mai 2012 - ZILELE FERMIERULUI (vizite in grupuri organizate ale fermierilor)

* 3 mai 2012, orele 10:00 – 18:00 – Misiune economica ROCON – intalniri intre reprezentanti ai firmelor din industria alimentara din Romania si Olanda (Sala de Conferinte)

* 4 mai 2012 - Vizita Comisarului European pentru Agricultura, Dacian Ciolos

* 2 – 6 mai 2012 – Demonstratii practice cu tractoare (Zona Demo)

* 2 – 6 mai 2012 – EXPOZITIE DE ANIMALE DE RASA: bovine, ovine, caprine, bubaline etc.

* 2 – 6 mai 2012 – PREZENTARI DE ANIMALE IN RING:

- bovine (zilnic), cu premiere in 5 mai 2012, ora 14:00

- bivoli, in data de 4 mai 2012, cu premiere la ora 14:00

* 4 – 5 mai 2012 – INTALNIRI ALE CRESCATORILOR DE ANIMALE (Sala de Conferinte)

- Asociatia Crescatorilor de Bivoli din Transilvania si Global Distribution Group: „Rolul Asociatiei Crescatorilor de Bivoli din Transilvania in cresterea bivolului” – 4 mai, ora 12:00

- Somes Aries – Cooperativa agricola si Asociatia Fermierilor Crescatori de Bovine din Cluj – 5 mai, ora 11:00.
(include si Tombola crescatorului de bovine, avand ca premiu o vitica de rasa)

- Asociatia Crescatorilor de Ovine din Cluj – 5 mai, ora 14:30

* 2 – 6 mai 2012 – Informari zilnice despre posibilitati de vizitare a expozitiei EUROTIER 2012 Hanovra (Germania, 13-16 noiembrie, cel mai reprezentativ eveniment mondial in zootehnie) – la standul Societatii Germane pentru Agricultura (DLG e.V.), din Pavilion A (Stand A3)

* 2 – 6 mai 2012 – Expozitie de produse traditionale (in Pavilion B)

* 2 – 6 mai 2012 – Expozitie de produse bio

* TOMBOLE ZILNICE pentru vizitatori, organizate de Revista Ferma, DLG InterMarketing si expozanti

* 6 mai 2012, ora 12:00 – MAREA TOMBOLA AGRARIA – tragerea la sorti. Premii atractive oferite de: Bronto Comprod, Dynamic Tools, Wirax, Brielmaier, Evolutia Dan, Agro Expert, Revista Ferma, Karpaten Turism etc.

Evenimente asociate Targului International AGRARIA:

- 3 – 5 mai 2012 A 3-a Conferinta a Consortiului european al universitatilor de stiinte ale vietii CASEE: ”Agricultura durabila si productia alimentara in regiunea Dunarii” – la USAMV Cluj-Napoca. Printre invitatii asteptati la acest eveniment, se numara: Comisarul European pentru Agricultura – Dacian Ciolos, Vice-Presedintele Academiei Romane – Cristian Hera, Rectorul Universitatii pentru Agricultura BOKU din Viena si Presedinte al CASEE – Martin Gerzabek, alte personalitati.

Cuvinte cheie pentru articol: