Clujenii sunt preocupaţi îndeosebi de obţinerea mijloacelor de viaţă şi mai puţin de calitatea acestora, atunci când fac referire la criteriile de bunăstare. De altfel, sustenabilitatea mijloacelor de viaţă (finanţe, loc de muncă), adică gândirea pe termen lung, este într-o mică proporţie importantă (9%), potrivit analizei realizate prin proiectul finanţat din fonduri europene “Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active”.

În ceea ce priveşte lucrurile care îi împiedică pe locuitorii Clujului să aibă o viaţă mai bună, cei mai mulţi dintre respondenţi (30%) consideră că relaţia deficitară cu şi între organizaţie este determinantă.

Cei care au participat la acest proiect îşi doresc în cea mai mare parte o guvernare pe termen lung şi echilibru societal, iar când vorbesc de atitudiuni şi iniţiative, o mare încredere acordă politicienilor, reprezenatanţilor societăţii civile şi Camerelor de Comerţ.

Indicatorii cei mai bine reprezentanţi în studiul privind calitatea vieţii în municipiu au fost: puterea de cumpărare şi accesul la finanţe (11%), organizarea, gestiunea şi finanţarea (9,41%), dar şi activităţile şi iniţiativele private (7,53%). Pe de altă parte, indicatorii foarte slabi reprezentaţi sunt: fenomenele naturale (0,07%), ofertanţi servicii şi structuri de comerţ (0,07%), condiţii de producţie, relaţii de vecinătate şi relaţii între societatea şi mediul înconjurător (0,07%).

La Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj au fost prezentate, pe 4 aprilie, rezultatele preliminare în urma răspunsurilor colectate de la Grupul Local de Acţiune din cadrul proiectului amintit. În municipiu asociaţia CRIES şi CCI Cluj au organizat întâlniri cu 29 de grupuri omogene, în perioada iulie-octombrie 2011. Peste 260 de participanţi care au oferit 2554 răspunsuri privind criterii de bunăstare.

Direcţii de acţiune care ar putea creşte calitatea vieţii în Cluj

Pornind de la aceste criterii, grupurile vor formula idei de proiecte şi un Plan Local de Acţiune pentru o viaţă mai bună.

“Planificarea  este esenţială în aceast moment pentru atragerea de fonduri europene. S-au impus planul naţional şi planul regional, dar fiecare comunitate trebuie să-şi planifice propriile strategii  şi să încerce să se aşeze pe acestea, întrucât în caz contrar e foarte greu să reuşeşti să-ţi îndeplineşti obiectivele şi este o chestiune de management pe piaţa competiţională. De exemplu, România are şanse foarte mari să dezvolte proiecte în agricultură, de interes pentru Uniunea Europeană, pentru că nu s-a retehnologizat în acest domeniu de peste 20 de ani.. Aşadar, nu am pierde nimic dacă am merge pe o agricultură ecologică şi am putea să câştigăm o piaţă europeană”, a argumentat Ana Luduşan, coordonatorul local al proiectului “Rolul dialogului social în dezvolarea incluziunii sociale active”.

Printre viitoarele direcţii de acţiune, clujenii îşi doresc organizarea de cursuri de pregătire intensivă pentru consilierii locali aleşi, formarea de politicieni profesionişti prin promovarea şi orientarea tinerilor merituoşi către cursuri şi practică specializată în acest sens, susţinerea antreprenoriatului responsabil, introducerea sistemului integrat de salubrizare a oraşului, organizarea de activităţi productive sau de prestare a serviciilor în scopul absorbirii în câmpul muncii a celor asistaţi social şi crearea de centre de formare a întreprinzătorilor, de constituire şi conducere a societăţilor comerciale.