Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani 1960-2010

Pănescu Eugeniu (coord.), Vasile Mitrea,

Emanoil Tudose, Aurelian Buzuloiu,

Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul, 2011, 599 pg.

 

“Din lene, lipsă de interes și de implicare riscăm să pierdem definitiv tot ce a produs mai bun această țară în materie de arhitectură și urbanism: planuri, schițe, concepte, tot! “ (Mitrea, 2012).

Poate că este încă prea devreme pentru asemenea aprecieri, dar 2012 a constituit un an de cotitură în rândul publicaţiilor de arhitectură şi de urbanism din România, volumul “Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani” reprezentând o noutate absolută pentru ceea ce înseamnă difuzarea informaţiei de arhitectură şi urbanism la nivelul publicului larg. Această culegere de proiecte se constituie ca un precedent important în eliminarea barierelor de acces al publicului la informaţia de arhitectură.

Redactat sub coordonarea arhitectului Eugeniu Pănescu (Preşedintele Asociaţiei Arhitecţilor Cluj) şi finanţat de către Uniunea Arhitecţilor din România din Fondul Timbrului de Arhitectură, volumul “Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani”se încadrează în obiectivele asumate în  Statutul Uniunii Arhitecţilor din România privind “gestionarea patrimoniului documentar (arhivele de arhitectură, în primul rând de arhitectură modernă), spre protecţia patrimoniului construit, spre difuzarea informaţiei de arhitectură şi promovarea culturii arhitecturale”.

Performanţa documentară şi de comunicare a autorilor clujeni este apreciată de profesorul dr. arh. Peter Derer, care consideră că asemenea lucrări ar trebui elaborate pentru toate marile oraşe ale ţării. De altfel, argumentele ce ţin de gestionarea patrimoniului documentar sunt întărite de domnul Pănescu, care punctează momentul critic în care ne aflăm în ceea ce priveşte activitatea de selectare a proiectelor de arhitectură şiurbanism care mai pot fi salvate.

Dimensiunea impresionantă a lucrării (600 de pagini) este rezultatul efortului depus de arhitecţii membri ai Asociaţiei Arhitecţilor Cluj, autori de numeroase proiecte de arhitectură şi urbanism. Proiectele prezentate în cadrul volumului descriu în detaliu evoluţia architectural-urbanisitică a municipiului Cluj-Napoca din ultimele 6 decenii. Sutele de ilustraţii utilizate – schiţe  de sistematizare, fotografii, hărţi, planuri urbanistice şi de arhitectură – conferă caracterul valoros al volumului şi contribuie în mod semnificativ la atractivitatea acestei lucrări. Aceste ilustraţii nu trebuie privite doar ca simple ilustrări grafice. Colectivul de autori reuşeşte să confere volumului calitatea unui veritabil manual de istorie a urbanismului în Municipiul Cluj-Napoca începând cu anii ’50, descriind în detaliu proiectele finalizate şi cele “de sertar”. Prezentările proiectelor şi studiilor urbanistice din perioada ante 1990 au la bază opiniile personale ale autorilor (ce au pus la dispoziţie copii ale acestor proiecte), dar şi extrase din vechile numere ale publicaţiilor de specialitate şi din presa scrisă a vremii, ca de exemplu revista Arhitectura sau ziarul Făclia.

Sructura formală a volumului cuprinde 16 capitole, redactate de 16 arhitecţi care îşi prezintă proiectele reprezentative pentru activitatea lor profesională. Fiecărui proiect prezentat îi este dedicat un subcapitol aparte în care sunt comentate în detaliu contextul în care a fost eleaborat proiectul, împreună cu informaţii tehnice, planuri, fotografii, cu scurtele comentarii aferente. Coerenţa în redactare şi în structurarea infromaţiilor sporeşte lizibilitatea mesajului pe care acest volum îl transmite. Contribuţia principală a volumului este, pe lângă aceea de a pune la dispoziţia publicului larg extrasele din proiectele de urbanism şi arhitectură care conturează imaginea actuală a oraşului, şi aceea de a evidenţia două perioade distincte ale dezvoltării urbane, pe care le semnalează şi Eugeniu Pănescu în partea introductivă a volumului: perioada 1960-1990 şi perioada ultimilor 20 de ani. Punerea în balanţă a celor două perioade relevă lipsa de continuitate în dezvoltarea urbană şi diferenţele principiale majore de abordare urbanistică.

Prin viziunea critică şi obiectivă pe care o oferă asupra modului de gestionare a dezvoltării urbane a Municipiului Cluj-Napoca, arhitecţii Dana Vais şi Lucian Popa structurează o a doua tipografie de capitole. Acestea se concentrează cu precădere în jurul  componentei de planificare urbană şi mai puţin pe cea a proiectelor individuale, oferind în acelaşi timp o lecţie de istorie privind teme ca locuirea în socialism sau modernism şi postmodernism în spaţiul clujean.

Astfel în capitolul 10, Dana Vais aduce în discuţie într-un mod cât se poate de original sintagma dezvoltării urbane de tip “bluff”, o aluzie directă la proiectele de anvergură promovate de speculatorii imobiliari în Cluj, oraş marginal ca poziţie şi ca mărime în teritoriul european. Autoarea îşi construieşte argumentaţia“bluff-ului”prin descrierea profilului oraşului (“în fapte  şi cifre”), discutând printre altele despre asaltul comerţului de mari dimensiuni (comerţul de tip ”big box”) sau despre locuirea după 1990 şi efectele marilor ansambluri de locuit asupra peisajului urban. În capitolul 11, Lucian Popa păstrează acelaşi ton critic privind “ofensiva imobiliară asupra oraşului Cluj”. În cele două sub-capitole distincte, autorul tratează la rândul său, evoluţia proiectelor urbanistice în raport cu tendinţele internaţionale, în cele două perioade de evoluţie urbanistică din Municipiul Cluj-Napoca. Astfel, în cele peste 200 de pagini ale primului capitol pe care îl semnează, arhitectul Vasile Mitrea se concentrează în special pe semnalarea greşelilor şi a intereselor de moment ce au dictat procesul dezvoltării urbane.  Opiniile autorului redau regretul personal privind consecinţele actuale ale lipsei de interes în conturarea unora dintre proiectele cu potenţial pentru oraş. De altfel, tehnica întrebărilor deschise invită cititorul să reflecteze asupra unui posibil răspuns sau să suscite o reacţie: “De ce ne trezim mereu cu mare întârziere? ”.

Capitolul al doilea debutează cu cu mesajul arhitectului Emanoil Tudose, “Urbanismul clujean în tranziţie: de ieri către mâine”, ce poate fi privit ca o exprimare fermă a dezacordului autorului cu opinia publică  în ceea ce priveşte răspunderea arhitecţilor şi urbaniştilor privind “haosul” architectural-urbanistic din România. Autorul consideră că “este facil să dai vina pe urbanişti, este uşor să-i blamezi”, subliniind încă o dată impactul negativ al interesului privat în promovarea unor proiecte de calitate. Prin redarea momentelor cheie care i-au marcat activitatea profesională şi a contextului politic în care şi-a elaborat principalele proiecte în perioada de dinainte de 1990, sub “îndrumarea tovarăşilor şi a reprezentanţilor de partid”, autorul concepe acest capitol ca pe un jurnal al întregii sale activităţi.

În aceeaşi manieră capitolul 5 semnat de arhitectul Gheorghe Elkan, “43 ani, activitate post universitară în slujba Clujului”, redă activitatea sa profesională în cadrul Direcţiei de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectare a Construcţiilor Cluj şi realizările personale după 1992. Acest capitol se remarcă prin caracterul său strict biographic (lipsa totală a ilustraţiilor).

Structura informală a volumului reprezintă probabil elementul ce diversifică întregul volum. Chiar dacă cele 16 capitole sunt legate prin tematica volumului, modalitatea diferită de abordare determină o structură a capitolelor în trei tipologii distincte.

Astfel, prima categorie este compusă de arhitecții, Vasile Mitrea, Emanoil Tudose și Gheorghe Elkan, care își prezintă activitatea profesională prin opinii personale și autobiografii.

În a doua categorie se înscriu arhitecții Dana Vais și Lucian Popa care reușesc să ofere o adevărată lecție de urbanism prin obiectivitatea cu care tratează evoluțiile arhitectural-urbanistice din Municipiul Cluj-Napoca în relație cu tendințele europene.

Cea de-a treia categorie cuprinde capitolele ce tratează proiectele prezentate dintr-o perspectivă pur formală, urbanistică, non-afectivă.

La o primă vedere, ceea ce leagă primele două capitole  ale volumului este mesajul manifest al arhitecților  Vasile Mitrea și Emanoil Tudose, un mesaj puternic prin care transmit publicului larg ideile în care cred: problematica proceselor de dezvoltare urbană și a proiectelor arhitectural-urbanistice a Municipiului 1960-1990 (“Modern și postmodern în spațiul Clujean”) și perioada ultimilor 20 de ani, denumită în mod sugestiv “Clujul sub vremuri de fertilitate imobiliară”.

Imaginea oferită de cei doi auditori asupra dezvoltării urbane a Municipiului Cluj-Napoca un reprezintă altceva decât o reflectare la rece a prezentului multor orașe “marginale”. Raportarea în permanență la curentele internaționale în domeniu și evoluția locală a acestora redau perfect problematica urbană a orașelor de acest tip. De atfel, studiul de caz oferit pe Municipiul Cluj-Napoca se poate extrapola și aplica și în alte orașe din România sau Europa de Est.

Cu o abordare contrastantă în relatare, cea de-a treia categorie de capitole grupează proiectele ai căror autori oferă doar o descriere pur formală a proiectelor. Spre deosebire de restul volumului, autorii acestor proiecte un pun un accent deosebit pe componenta personală a proiectelor prezentate, fiind mai degrabă o trecere în revistă a modului de conformare arhitectural-urbanistică la contextul dat. Autorii își ilustrează argumentația printr-un număr impresionant de ilustrații grafice, în ton cu tematica întregului volum. Sunt de remarcat proiectele și studiile recente realizate de Biroul Planwerk și de atelierul FMK, care oferă imaginea “prezentului” în abordarea proiectelor urbane realizate aici. Această ultimă categorie de capitole se referă la proiecte desfășurate cu precădere în ultimii 10 ani. Sunt prezentate în detaliu studii și proiecte privind lucrări de modernizare și de amenajare a pietonalelor, studii de trafic în zona centrală a Municipiului și prezentarea noului Plan Urbanistic General.

Prin lucrarea “Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani”, Eugen Pănescu și autorii un și-au propus să acopere în întregime problematica dezvoltării urbane în Municipiul Cluj-Napoca, ci să creeze un punct de pornire în cercetarea de acest tip, care să incite colegii de breaslă să continue aceste demersuri prin activități similare de diseminare a informației de arhitectură și urbanism. Parcurgerea volumului scoate în evidență o calitate mai puțin vizibilă a acestuia, cea de “formare și dezvoltare a culturii urbane” (Pănescu, 2012) opiniile autorilor fiind determinante în promovarea volumului la un nivel mult mai înalt decât o culegere de proiecte. Astfel, privită în ansamblul său, lucrarea se poate constitui ca ghid de formare al factorilor decizionali privind dezvoltarea urbană un doar în Municipiul Cluj-Napoca, ci și în restul orașelor din țară. În ceea ce privește reputația arhitecților și urbaniștilor în rândul publicului larg, opinia profesorului dr. arh. Peter Derer punctează: “Devoalarea, chiar timidă, a unor ezitări sau aprecieri eronate, este de natura să umanizeze pe membrii breslei arhitecților, apropiindu-i de publicul local”.

 

Andrei Ștefan SĂBĂU

 

Sursa:

REVISTA URBANISMUL NR.19 din 2015