Clujul a fost primul oraş în care au fost validaţi indicatorii de bunăstare a vieţii cetăţenilor. La întâlnirea de miercuri, 16 noiembrie, care s-a desfăşurat la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie, au participat reprezentanţi ai 12 grupuri omogene, printre care: jurnalişti, medici, antreprenori, tineri politicieni, cadre didactice, pensionari militari şi specialişti ai instituţiilor publice.

Grupurile au fost constituite pentru analiza celor peste 2.200 de opinii preluate de la persoanele intervievate şi încadrarea acestora criteriilor ce definesc bunăstarea şi nivelul de viaţă din municipiu. Răspunsurile primite au fost grupate în opt familii de indicatori, concepte cheie care vor ajuta la elaborarea unor proiecte de acţiune locală.

„Am observat că pentru clujeni cel mai important indicator este cel referitor la organizare şi finanţe. Cetăţenii sunt foarte sensibili la ceea ce presupune corupţia şi modul în care se realizează guvernarea la nivel naţional şi local, mai cu seamă la problemele apărute în urma unei proaste guvernări. Este nevoie de o strategie pentru bunăstare, mai ales pentru serviciile oferite comunităţii, cum ar fi alimentaţia şi sănătatea”, a spus pentru Gazeta Afacerilor Ana Luduşan, coordonatorul local al proiectului Rolul Dialogului Social în Dezvoltarea Incluziunii Sociale Active, acţiune cofinanţată prin Fondul Social European.

Ana Luduşan a mai precizat că, din păcate, oamenii sunt dezinformaţi şi dezinteresaţi de problemele de mediu şi nu un au putut fi identificaţi indicatori pentru acest domeniu. De asemenea, o mare presiune se simte asupra zonei de servicii.

Indicatorii furnizaţi vor deveni idei de proiecte, în care ar putea fi angrenaţi antreprenori şi instituţii locale, interesate să contribuie la creşterea bunăstării din Cluj.

Evenimentul de miercuri a fost organizat de Asociaţia CRIES, Camera de Comerţ şi Industrie Cluj şi Consiliul Civic.