Doar 12% dintre români au încredere în Guvern, dar îl consideră cel mai îndreptăţit să combată criza


Parlamentul şi Guvernul rămân instituţiile naţionale în care românii au cea mai puţină încredere, dar atunci când vine vorba de combaterea crizei, FMI e de şi mai mică încredere, astfel că cetăţenii privesc către Executiv ca fiind cel mai în măsură să se ocupe de aceasta.

Încrederea românilor rămâne mare în Uniunea Europeană ca instituţie (56%, faţă de 42% media în UE) şi mică în Parlamentul naţional (10%, faţă de 31% media în UE). Ceva mai mult de o treime (34%) dintre români nu au încredere în UE (faţă de 47% media UE), dar proporţia celor dezamăgiţi de Parlamentul naţional este covârşitoare (85%, faţă de 62% media în UE).

Guvernul se bucură de încrederea a doar 12% dintre români (faţă de 29% media în UE), întrunind în schimb 85% din opiniile negative (faţă de 65% media în UE la acest capitol).

Cu toate acestea, 42% dintre români (faţă de 19% media în UE) consideră că Guvernul este cel mai apt să se ocupe de combaterea crizei şi numai 24% (faţă de 26% media în UE) au încredere că UE ar putea fi organizaţia capabilă să se ocupe de criză. Românii cred în mică măsură că G20 ar putea face ceva pentru a elimina criza (9% faţă de 14% media în UE), dar şi mai puţină încredere au în FMI (6% faţă de 14% media europeană) sau în Statele Unite (5% faţă de 7% media în UE).

Românii văd situaţia economică a lor şi a ţării în culori mai sumbre decât cea a lumii înconjurătoare, nu sunt preocupaţi deloc de energie; terorismul şi imigraţia îi sperie mult mai puţin decât preţurile, sănătatea, pensiile, educaţia, dar spun totuşi că sunt dispuşi să se sacrifice pentru a le fi mai bine generaţiilor viitoare.

Potrivit Eurobarometrului de primăvară, dat publicităţii joi, 91% dintre români cred că situaţia economiei naţionale este proastă, 7% spun că este bună, iar 2% nu ştiu. (Proporţia pe plan european este de 77% la 22%).

Şi mai pesimişti sunt românii în ceea ce priveşte şomajul, 94% considerând că situaţia somajului în România este „rea”, şi numai 3% cred că situaţia este bună.

Atunci când se gândesc la ţară, principalele îngrijorări ale românilor se leagă, de altfel, de situaţia economică (47%, faţă de 40% în UE) şi de şomaj, în privinţa căruia 39% dintre români se declară preocupaţi (faţă de 48% dintre cetăţeni în UE). Inflaţia îi preocupă cel mai mult pe 26%  dintre români (faţă de 20% în UE), în timp ce sistemul de sănătate este privit cu îngrijorare de aproape unul din cinci români (19%). Pensiile sunt principalul motiv de îngrijorare pentru 17% dintre români (11% în UE), în timp ce impozitarea îi deranjează pe 10% dintre conaţionali (9% în UE), iar sistemul educaţional pe 7% (faţă de 8%).

În schimb, spre deosebire de europeni, imigraţia îi preocupă numai pe 1% dintre români (faţă de 9% dintre cetăţeni în UE). În aceeaşi proporţie, de 1 la 100, sunt îngrijoraţi românii şi de terorism (faţă de 4% media UE) şi în egală măsură îi preocupă apărarea/politica externă (1% şi pe plan european). În schimb, românii nu-şi fac deloc griji legate de energie (0% faţă de 3% media europeană), mediul îi preocupă doar pe 2% dintre ei (4% în UE), iar locuinţele pe 4% (la fel şi în UE).

În plan personal, românii sunt îngrijoraţi cel mai mult de creşterea preţurilor (43% faţă de 38% media în UE), urmează situaţia economică (pentru 35% dintre români este principala îngrijorare, faţă de 25% în UE), sistemul de sănătate (25% dintre români sunt îngrijoraţi, faţă de 18% dintre europeni), pensiile (21%), impozitarea (14%), sistemul de educţie (10%). Criminalitatea îi îngrijorează pe 6% dintre români (faţă de 8% media în UE), urmează locuinţele (5%), mediul (3%). Imigraţia, afacerile externe, terorismul îi preocupă pe numai 1% dintre români, iar energia nu-i îngrijorează deloc (0%).

62% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor este proastă, iar 35% au spus că au o situaţie bună, în timp ce pe plan european proporţiile sunt aproape inverse – 64% dintre cetăţeni spun că au o situaţie bună şi 34% au declarat că situaţia căminului lor este „proastă”.

În ceea ce priveşte situaţia personală la locul muncă, 41% dintre români consideră că e „rea”, 25% că e bună, iar 34% nu ştiu. În UE în schimb, 52% dintre cetăţeni au senzaţia că situaţia personală la locul de muncă este bună, 30% o văd în culori negre, iar 18% spun că nu ştiu.

Întrebaţi dacă sunt dispuşi să-şi reducă standardul de viaţă acum pentru a garanta viitorul generaţiilor viitoare, 47% dintre români au spus că da (faţă de 46% media UE), 37% dintre români nu sunt dispuşi la astfel de sacrificii (faţă de 46% în UE), iar 16% nu ştiu ce să răspundă (faţă de 8%).

O diferenţă mare de opinie între români şi ceilalţi cetăţeni europeni se manifestă în ceea ce priveşte deficitul public şi îndatorarea ţării. Dacă 76% dintre europeni cred că măsurile în vederea reducerii deficitului şi a datoriei ţării lor nu mai pot fi amânate, proporţia românilor care cred acest lucru este de numai 56%. Un sfert dintre români nu ştiu ce să răspundă la această întrebare (faţă de 11% în rândul europenilor) şi 19% cred că măsurile mai pot fi amânate (faţă de 15% dintre europeni).

De asemenea, 51% dintre români consideră că în condiţii de criză economică şi financiară globală, deficitul public trebuie adâncit pentru a crea locuri de muncă. 17% dintre români au o opinie contrară, iar 32% nu ştiu ce să răspundă. (Cifrele pe plan european sunt 46%, 36%, respectiv 18% cei care nu ştiu).

70% dintre români consideră că ţara are nevoie de mai multe reforme pentru a face faţă viitorului (media în UE este de 74% la acest capitol) şi numai 14% nu sunt de acord cu reformele (faţă de 17%). 16% (faţă de 9% în UE) spun că nu ştiu.

Întrebaţi dacă aceste reforme de care vor beneficia viitoarele generaţii ar trebui continuate chiar dacă presupun sacrificii pentru actualele generaţii, 62% dintre români spun că da (faţă de 71% europenii), iar 23% nu sunt de acord (faţă de 20%). 15% nu ştiu (faţă de 9% media în UE).

În ceea ce priveşte situaţia economiei europene, românii sunt mai optimişti decât media UE – 48% cred că este proastă, iar  35% spun că este bună. Pe plan european, media este de 70% păreri negative şi 22% păreri pozitive.

La întrebarea referitoare la situaţia economiei în lume, 28% dintre români cred că este bună, 52% cred că este proastă, iar 20% nu ştiu să răspundă (media europeană este de 20% bună, 71% proastă, 9% nu ştiu să răspundă).

Sondajul de tip Eurobarometru din primăvara 2010 mai arată că 75% dintre europeni consideră că o coordonare mai strânsă a politicilor economice și financiare între statele membre ale UE ar fi eficientă în ceea ce privește combaterea crizei economice.

Ancheta Eurobarometru, care se face bianual, a fost realizată în luna mai – când s-a atins punctul culminant al crizei financiare europene – și a fost publicată joi. 72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, ceea ce reprezintă o creștere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009.

Criza a influențat percepția cetățenilor cu privire la UE: 40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte faţă de precedentul Eurobarometru), 45% cu libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (minus un punct) și 24% cu pacea (minus patru puncte).

De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituțiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparație cu încrederea manifestată față de guvernele naționale sau parlamentele naționale (42% față de 29% și, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% față de 48% în toamna anului 2009). Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria și Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).

Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 și 28 mai 2010. În total, 26.641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE. În România, eşantionul a fot de 1.020 de persoane şi chestionarul a fost realizat în perioada 7-15 mai.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.coins.ro