Parlamentul şi Guvernul rămân instituţiile naţionale în care românii au cea mai puţină încredere, dar atunci când vine vorba de combaterea crizei, FMI e de şi mai mică încredere, astfel că cetăţenii privesc către Executiv ca fiind cel mai în măsură să se ocupe de aceasta.
Încrederea românilor rămâne mare în Uniunea Europeană ca instituţie (56%, faţă de 42% media în UE) şi mică în Parlamentul naţional (10%, faţă de 31% media în UE). Ceva mai mult de o treime (34%) dintre români nu au încredere în UE (faţă de 47% media UE), dar proporţia celor dezamăgiţi de Parlamentul naţional este covârşitoare (85%, faţă de 62% media în UE).
Guvernul se bucură de încrederea a doar 12% dintre români (faţă de 29% media în UE), întrunind în schimb 85% din opiniile negative (faţă de 65% media în UE la acest capitol).
Cu toate acestea, 42% dintre români (faţă de 19% media în UE) consideră că Guvernul este cel mai apt să se ocupe de combaterea crizei şi numai 24% (faţă de 26% media în UE) au încredere că UE ar putea fi organizaţia capabilă să se ocupe de criză. Românii cred în mică măsură că G20 ar putea face ceva pentru a elimina criza (9% faţă de 14% media în UE), dar şi mai puţină încredere au în FMI (6% faţă de 14% media europeană) sau în Statele Unite (5% faţă de 7% media în UE).
Românii văd situaţia economică a lor şi a ţării în culori mai sumbre decât cea a lumii înconjurătoare, nu sunt preocupaţi deloc de energie; terorismul şi imigraţia îi sperie mult mai puţin decât preţurile, sănătatea, pensiile, educaţia, dar spun totuşi că sunt dispuşi să se sacrifice pentru a le fi mai bine generaţiilor viitoare.
Potrivit Eurobarometrului de primăvară, dat publicităţii joi, 91% dintre români cred că situaţia economiei naţionale este proastă, 7% spun că este bună, iar 2% nu ştiu. (Proporţia pe plan european este de 77% la 22%).
Şi mai pesimişti sunt românii în ceea ce priveşte şomajul, 94% considerând că situaţia somajului în România este „rea”, şi numai 3% cred că situaţia este bună.
Atunci când se gândesc la ţară, principalele îngrijorări ale românilor se leagă, de altfel, de situaţia economică (47%, faţă de 40% în UE) şi de şomaj, în privinţa căruia 39% dintre români se declară preocupaţi (faţă de 48% dintre cetăţeni în UE). Inflaţia îi preocupă cel mai mult pe 26% dintre români (faţă de 20% în UE), în timp ce sistemul de sănătate este privit cu îngrijorare de aproape unul din cinci români (19%). Pensiile sunt principalul motiv de îngrijorare pentru 17% dintre români (11% în UE), în timp ce impozitarea îi deranjează pe 10% dintre conaţionali (9% în UE), iar sistemul educaţional pe 7% (faţă de 8%).
În schimb, spre deosebire de europeni, imigraţia îi preocupă numai pe 1% dintre români (faţă de 9% dintre cetăţeni în UE). În aceeaşi proporţie, de 1 la 100, sunt îngrijoraţi românii şi de terorism (faţă de 4% media UE) şi în egală măsură îi preocupă apărarea/politica externă (1% şi pe plan european). În schimb, românii nu-şi fac deloc griji legate de energie (0% faţă de 3% media europeană), mediul îi preocupă doar pe 2% dintre ei (4% în UE), iar locuinţele pe 4% (la fel şi în UE).
În plan personal, românii sunt îngrijoraţi cel mai mult de creşterea preţurilor (43% faţă de 38% media în UE), urmează situaţia economică (pentru 35% dintre români este principala îngrijorare, faţă de 25% în UE), sistemul de sănătate (25% dintre români sunt îngrijoraţi, faţă de 18% dintre europeni), pensiile (21%), impozitarea (14%), sistemul de educţie (10%). Criminalitatea îi îngrijorează pe 6% dintre români (faţă de 8% media în UE), urmează locuinţele (5%), mediul (3%). Imigraţia, afacerile externe, terorismul îi preocupă pe numai 1% dintre români, iar energia nu-i îngrijorează deloc (0%).
62% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor este proastă, iar 35% au spus că au o situaţie bună, în timp ce pe plan european proporţiile sunt aproape inverse – 64% dintre cetăţeni spun că au o situaţie bună şi 34% au declarat că situaţia căminului lor este „proastă”.
În ceea ce priveşte situaţia personală la locul muncă, 41% dintre români consideră că e „rea”, 25% că e bună, iar 34% nu ştiu. În UE în schimb, 52% dintre cetăţeni au senzaţia că situaţia personală la locul de muncă este bună, 30% o văd în culori negre, iar 18% spun că nu ştiu.
Întrebaţi dacă sunt dispuşi să-şi reducă standardul de viaţă acum pentru a garanta viitorul generaţiilor viitoare, 47% dintre români au spus că da (faţă de 46% media UE), 37% dintre români nu sunt dispuşi la astfel de sacrificii (faţă de 46% în UE), iar 16% nu ştiu ce să răspundă (faţă de 8%).
O diferenţă mare de opinie între români şi ceilalţi cetăţeni europeni se manifestă în ceea ce priveşte deficitul public şi îndatorarea ţării. Dacă 76% dintre europeni cred că măsurile în vederea reducerii deficitului şi a datoriei ţării lor nu mai pot fi amânate, proporţia românilor care cred acest lucru este de numai 56%. Un sfert dintre români nu ştiu ce să răspundă la această întrebare (faţă de 11% în rândul europenilor) şi 19% cred că măsurile mai pot fi amânate (faţă de 15% dintre europeni).
De asemenea, 51% dintre români consideră că în condiţii de criză economică şi financiară globală, deficitul public trebuie adâncit pentru a crea locuri de muncă. 17% dintre români au o opinie contrară, iar 32% nu ştiu ce să răspundă. (Cifrele pe plan european sunt 46%, 36%, respectiv 18% cei care nu ştiu).
70% dintre români consideră că ţara are nevoie de mai multe reforme pentru a face faţă viitorului (media în UE este de 74% la acest capitol) şi numai 14% nu sunt de acord cu reformele (faţă de 17%). 16% (faţă de 9% în UE) spun că nu ştiu.
Întrebaţi dacă aceste reforme de care vor beneficia viitoarele generaţii ar trebui continuate chiar dacă presupun sacrificii pentru actualele generaţii, 62% dintre români spun că da (faţă de 71% europenii), iar 23% nu sunt de acord (faţă de 20%). 15% nu ştiu (faţă de 9% media în UE).
În ceea ce priveşte situaţia economiei europene, românii sunt mai optimişti decât media UE – 48% cred că este proastă, iar 35% spun că este bună. Pe plan european, media este de 70% păreri negative şi 22% păreri pozitive.
La întrebarea referitoare la situaţia economiei în lume, 28% dintre români cred că este bună, 52% cred că este proastă, iar 20% nu ştiu să răspundă (media europeană este de 20% bună, 71% proastă, 9% nu ştiu să răspundă).
Sondajul de tip Eurobarometru din primăvara 2010 mai arată că 75% dintre europeni consideră că o coordonare mai strânsă a politicilor economice și financiare între statele membre ale UE ar fi eficientă în ceea ce privește combaterea crizei economice.
Ancheta Eurobarometru, care se face bianual, a fost realizată în luna mai – când s-a atins punctul culminant al crizei financiare europene – și a fost publicată joi. 72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, ceea ce reprezintă o creștere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009.
Criza a influențat percepția cetățenilor cu privire la UE: 40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte faţă de precedentul Eurobarometru), 45% cu libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (minus un punct) și 24% cu pacea (minus patru puncte).
De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituțiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparație cu încrederea manifestată față de guvernele naționale sau parlamentele naționale (42% față de 29% și, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% față de 48% în toamna anului 2009). Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria și Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).
Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 și 28 mai 2010. În total, 26.641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE. În România, eşantionul a fot de 1.020 de persoane şi chestionarul a fost realizat în perioada 7-15 mai.
Sursa: NewsIn
Foto: http://www.coins.ro