Un număr de 7-7,2 milioane de consumatori casnici, reprezentând 83-86% din total, ar putea plăti de anul viitor preţuri mai mari la energie şi gaze, odată cu începerea liberalizării tarifelor, în timp ce doar 14%-17% ar urma să primească spijin de la stat, însă tariful social va fi eliminat treptat.

Preţurile plătite de populaţie sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din considerente de protecţie socială. Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar.

Înainte de a începe liberalizarea care se va aplica începând cu 2013, Guvernul va stabili categoriile de consumatori care vor fi în situaţia de a nu-şi putea achita facturile. Aceşti consumatori sunt denumiţi consumatori vulnerabili, iar o parte dintre ei vor beneficia de subvenţie de la stat.

În urma consultărilor dintre autorităţi cu reprezentanţii CE, consumatorul vulnerabil a fost definit drept „clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru a prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială de natură financiară şi de alte facilităţi”, se arată într-un document guvernamental citat de www.mediafax.ro. Astfel,  persoanele sau familiile care au un venit net mediu lunar mai mic sau egal cu salariul minim pe economie vor primi sprijin financiar. Salariul minim pe economie este 700 de lei pe lună.

Directivele UE privind piaţa energetică ar fi trebuit transpuse în legislaţiile naţionale ale statelor membre până pe data de 3 martie 2011. Însă România, Bulgaria, Cipru, Spania, Luxemburg, Olanda şi Slovacia nu au informat CE referitor la introducerea în legislaţia naţională a directivelor.

În România sunt 8,36 milioane de consumatori casnici de electricitate şi gaze naturale. Potrivit documentului, numărul consumatorilor vulnerabili este estimat între 1,15 milioane şi 1,4 milioane de clienţi (14-17% din total), astfel că între 6,9 şi 7,2 milioane de consumatori ar urma să suporte majorările de preţ.