Un studiu realizat de GfK România, dat publicităţii luni, relevă faptul că numărul persoanelor care au economisit în acest an a scăzut cu o treime faţă de 2009, oprirea economisirii datorându-se, în primul rând, scăderii veniturilor sau creşterii cheltuielilor

De asemenea, un sfert dintre cei care au economisit în 2010 plănuiesc să economisească mai mult în 2011, fie pentru că sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, fie pentru că estimează o creştere a veniturilor. Un procent mai scăzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 plănuiesc să pună bani deoparte în 2011.

Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, care trăiesc în mediul urban şi utilizează produse bancare, 16% au economii depuse la bănci. Potrivit studiului GfK România, în Ardeal se economişte mai mult decât în Muntenia – 27% comparativ cu 14%. Acelaşi raport arată că principalele instrumente de economisire şi investiţii utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen şi conturile curente, dar şi banii păstraţi în numerar (28%), consideraţi o metodă sigură şi familiară.

Potrivit studiului GfK, majoritatea covârşitoare a respondenţilor care economisesc afirmă că preferă economiile în lei, atât pentru că moneda naţională este cea în care se primeşte salariul sau pensia, dar şi pentru că valoarea banilor va rămâne aceeaşi. Studiul citat arată că persoanele care au economii se declară mai optimiste cu privire la anul 2011. Cei care au economisit au făcut-o în special pentru a avea o rezervă pentru situaţii neprevăzute (69%), pentru a-şi ajuta familia (20%) şi în mai mică măsură pentru vacanţe, achiziţia de case şi terenuri, maşini sau renovarea locuinţei.

Studiul GfK România arată că majoritatea utilizatorilor de produse bancare din mediul urban sunt de părere că dobânzile acordate de bănci la produsele de economisire sunt prea mici (74% din populaţia analizată), iar comisioanele la credite sunt prea mari (81%). În privinţa siguranţei economiilor depuse la bănci, părerile sunt împărţite. Astfel, mai mult de o treime din populaţia analizată se teme că aceste economii riscă să îşi piardă din valoare până la momentul retragerii, dar aproape la fel de mulţi sunt în dezacord cu această idee. De asemenea, 31% se tem că îşi pot pierde cu totul banii depuşi la o bancă, iar 38% nu percep acest pericol.

Totodată, potrivit studiului GfK România, mai mult de jumătate din totalul populaţiei urbane (52%) care utilizează produse bancare crede că economiile depuse la o bancă ar fi în totalitate pierdute dacă instituţia respectivă ar da faliment. Dintre cei care au economii, 29% cred că le-ar pierde în cazul în care banca respectivă ar da faliment, 39% consideră că le-ar recupera parţial, iar aproape o treime crede că şi-ar primi banii înapoi în totalitate.

Mai mult, studiul GfK relevă că doar 6% dintre cei care cred că îşi pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar ştiu că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiază sumele economisite, în timp ce peste un sfert din respondenţi consideră că banca falimentară este cea care le-ar înapoia economiile în cazul unui faliment, iar o proporţie similară nu ştie de unde şi-ar recupera banii.

În ceea ce priveşte suma care poate fi recuperată într-o astfel de situaţie, 22% dintre cei care cred că îşi vor recupera economiile nu ştiu deloc care sunt condiţiile, iar un sfert ştiu că există o sumă maximă, dar nu şi care este nivelul acesteia. Doar 13% ştiu că economiile lor sunt garantate până la suma de 50.000 de euro.

În privinţa percepţiei asupra băncilor, studiul GfK constată că sentimentul general faţă de sistemul bancar este unul de satisfacţie moderată. Dintre românii din mediul urban care au economii depuse la bănci, 12% sunt nemulţumiţi de serviciile care le sunt oferite, iar alţi 12% sunt foarte sau chiar extrem de mulţumiţi de băncile cu care colaborează. Mai mult, mai mult de jumătate dintre utilizatorii de produse bancare, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, se consideră destul de puţin sau foarte puţin informaţi în legătură cu situaţia sistemului bancar în general.

Nici subiectul ofertelor de produse bancare de economisire nu este foarte bine stăpânit de populaţia analizată: 60% apreciază că sunt destul de puţin sau foarte puţin informaţi în această privinţă. Studiul GfK mai arată că doar 5% din cei intervievaţi sunt foarte bine informaţi cu privire la situaţia financiară a băncilor, aceeaşi pondere revenind şi celor care sunt la curent cu ofertele de produse de economisire. Totuşi, chiar şi în rândul persoanelor care au economii, o proporţie semnificativă se consideră neinformată: 42% sunt destul de puţin sau foarte puţin informaţi în legătură cu situaţia financiară a băncilor, iar 40% în legătură cu oferta de produse bancare.

Studiul GfK România, realizat la solicitarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, în perioada octombrie-noiembrie 2010, a fost elaborat pe un eşantion de 1.228 de subiecţi, cu vârsta peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban şi utilizează cel puţin un instrument financiar-bancar. Eroarea maximă este de plus-minus 2,83%, la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: NewsIn