Iarmaroacele Clujului: cum au făcut bâlciurile Clujul cel mai scump oraș din Transilvania în urmă cu o sută de ani

Iarmaroacele Clujului: cum au făcut bâlciurile Clujul cel mai scump oraș din Transilvania în urmă cu o sută de ani.

Volumul ”Clujul”, scris de profesorul Victor Lazăr în 1923, deci în urmă cu aproape o sută de ani, face o prezentare a orașului așa cum arăta el în urmă cu un secol. Printre concluzii – Clujul era la acea vreme cel mai scump oraș din Ardeal.

”Un rol important au jucat, în dezvoltarea comerțului, și bâlciurile (târgurile ”de țară”, iarmaroacele). La 1506, regele învoiește clujenilor două târguri de țară, la 1558 patru, cum au rămas până în ziua de azi. La aceste târguri veneau și negustori din depărtări mari. În alte zile, negustorilor străini le era oprită vinderea mărfurilor lor în Cluj. Azi, bâlciurile nu mai au importanța comercială din trecut, afară de cele de oi, porci, vite cornute, cai, ținute cu câteva zile înainte de cele de mărfuri”.
Ghidul nota că la acea vreme Clujul era un centru important de comerț cu produse agricole, silvice, apoi cu animale domestice, scoață de tăbăcit, făină și ouă. Concluzia – ”de altminteri Clujul a fost și în trecut și e mai ales astăzi cel mai scump oraș din Transilvania”. ”La aceasta contribuiesc pe de o parte principiile feniciene, de care sunt conduși negustorii – fără deosebire de naționalitate – în afacerile lor, pe de altă parte indolența autorităților și a publicului”.

”Știri documentare despre comerțul Clujului avem începând din secolul al 14-lea, spre finele căruia împăratul Sigismund dă aspre porunci tuturor autorităților din țară, că negustorii din Cluj să nu fie incomodați, ci mai vârtos sprijiniți în drumurile lor comerciale”, notează volumul. ”Comerțul era îngreunat, în acel veac și în cele următoare, și din cauza multelor taxe vamale interne, cari dau prilej la multe nedreptățiri, apoi din cauza unor ”nobili” maghiari, cari exercitau meseria de tâlhar la drumul mare. Clujenii negustoriau în timpul acela cu postav, piei crude și tăbăcite, fierărie, sare, ceapă, varză, pește de Dunăre, pânză de cânepă și in. Se făcea și comerț extern și încă în secolul al 14-lea se găsește un negustor din Cluj care avea legături cu genovezii din Crimeia. În secolul 16 și 17, spiritul de întreprindere era foarte desvoltat. Negustorii din Cluj mergeau după mărfuri orientale până la Constantinopole, după mătasă la Veneția. La Viena duceau mărfuri cu carele cu boi. În secolul 17, drumul comercial din Levante spre Veneția trecea prin Cluj”.

Sursa:

Actual de Cluj– aug. 27, 2022