Polonia a inceput sa utilizeze fonduri structurale cu trei ani inaintea Romaniei si acest avans se reflecta in procedurile de accesare a finantarilor – mai simple si mai „prietenoase” cu beneficiarii. Michal Gwizda, partener la firma de consultanta poloneza Accreo, a explicat intr-un scurt interviu acordat marti, 28 septembrie ca utilizarea instrumentelor online trebuie sa fie o prioritate pentru autoritatile de la Bucuresti si ca teancul de hartii de grosimea unei enciclopedii, care compun in prezent un dosar, poate fi redus aproape la zero. Efectul simplificarii procedurilor: rata de cheltuire a fondurilor UE, raportat la intreaga perioada 2007-2013 este de aproape 12%, in Polonia, fata de circa 5,6%, cat este in Romania.

Ioana Morovan

„Un formular de aplicatie si un business-plan sunt suficiente pentru aproape orice tip de investitie. In Romania, legislatia generala trebuie simplificata in primul rand si apoi documentatia pentru accesarea fondurilor”, explica Michal Gwizda, partener la firma de consultanta poloneza Accreo, intrata de curand si pe piata romaneasca. Acesta mai spune ca in Polonia un consultant poate evalua cu probabilitate de 90% sansele unui proiect de a fi sau nu acceptat la finantare, pe cand in Romania acest lucru nu este posibil, fiind implicate o serie de criterii si subcriterii care complica situatia proiectelor.

Un impuls in simplificarea procedurilor sau chia ocolirea acestora l-au reprezentat regulile speciale aplicate de Guvern pentru proiectele legate de Campionatul European de Fotbal care va avea loc in Polonia, in 2012. „Mai nou, toate proiectele de investitii sunt necesare pentru evenimentul din 2012”, glumeste consultantul.

Cu ocazia conferintei de presa sustinuta marti, acesta a acordat si un scurt interviu in care a explicat ca simplificarea procedurilor si informatizarea depunerii proiectelor au inceput inca din 2005 si in prezent birocratia este extrem de redusa.

Rep: Cum anume se depun proiectele, in Polonia?

Michal Gwizda: Pentru o parte din liniile de finantare proiectele pot fi depuse integral online. Poate uneori se mai solicita un singur formular pe hartie, dar partea cea mai consistenta a proiectelor se depune electronic sau pe CD. Acest proces de transfer a aplicatiilor pe suport electronic a demarat puternic cu doi ani in urma. Pentru prima data, in acest an am putut trimite un proiect integral online. Ma astept ca in noul cadru financiar, dupa 2013, toate proiectele sa fie depuse integral online. Autoritatile trebuie sa foloseasca instrumentele electronice cat mai mult. Guvernul dispune de fonduri europene pentru acest lucru, pentru imbunatatirea procedurilor, iar banii nu trebuie cheltuiti pe conferinte la diferite hoteluri in care oamenii sa vorbeasca aceleasi „bla-bla”-uri despre finantarile europene ci trebuie cheltuiti pe instrumente electronice.

Rep: Cum au fost procedurile in Polonia, la inceputul derularii fondurilor structurale si cum s-au modificat in timp?

Michal Gwizda: La inceput, in 2004, aveam dosare de grosimea unor enciclopedii, pentru care trebuiau facute si copii, care trebuiau semnate pe fiecare pagina, asadar directorul firmei semna dosare o zi intreaga. Apoi, in 2005, au descoperit CD-ul. Nu au mai cerut copii ci doar originalul si copie scanata, pe CD. Apoi, in 2006, au descoperit ca nu este nevoie nici de CD pentru ca varianta electronica poate fi incarcata pe Internet.

Rep: Mai exista birocratie in Polonia?

Michal Gwizda: A existat o perioada in care dosarul era respins pentru ca ai uitat sa bifezi o casuta din formular. Acum insa autoritatile te contacteaza pentru a corecta micile „scapari” si dosarul este respins numai daca nici in acest fel greselile nu sunt corectate.

Rep: Ce prevederi „incurca” firmele care vor sa obtina fonduri UE in Romania, in opinia voastra?

Michal Gwizda: Spre exemplu, prevederea potrivit careia firmele trebuie sa aiba profit operational pe anul anterior. Este o solicitare absurda. Nicio companie nou intrata pe piata nu poate solicita finantare, iar Romania are nevoie de investitii straine directe. Ce solutie exista cu investitiile greenfield? O astfel de prevedere te forteaza sa cumperi o firma artificial creata („special purpose vehicle”) cu un profit artificial pe un an, dar acest lucru nu rezolva nimic. Nu stiu de unde a aparut aceasta reglementare, este in intregime romaneasca.

Rep: Care este structura sistemului de gestionare a fondurilor europene in Polonia?

Michal Gwizda: Exista o singura Autoritate de Management, Ministerul Dezvoltarii Regionale, care coordoneaza toate Programele cu fonduri structurale. In planul doi mai sunt organismele intermediare care se ocupa cu selectia proiectelor si implementarea acestora. De plati se ocupa Ministerul Finantelor. La Ministerul Dezvoltarii Regionale sunt specialistii care coordoneaza, care tin legatura si cu Comisia Europeana si sunt cel mai bine platiti. Salariul de „intrare” in aceasta institutie este de circa 1.000 de euro, in conditiile in care salariul mediu in Polonia este in jur de 700 euro.

Rep: Ce masuri ar trebui sa adopte Romania?

Michal Gwizda: In primul rand, simplificarea procedurilor de achizitii. Cele mai multe fonduri europene merg catre proiectele de infrastructura. Uniunesa Europeana nu solicita proceduri de achizitii atat de stricte. Este suficient sa fie transparente, ar trebui simplificate.

Ar fi utile niste proceduri special elaborate pentru proiectele cu fonduri europene, Polonia a facut acest lucru. In Polonia „pragul psihologic” l-a reprezentat organizarea Campionatului European de Fotbal din 2012. Acum, toate proiectele care argumenteaza ca au legatura cu fotbalul pot „ocoli” procedurile birocratice de achizitii. Asadar, s-a constatat ca este posibil sa simplifici totul si sistemul a functionat.

O alta masura: reducerea numarului de documente solicitate. In acest moment, putem cantari in kilograme un dosar… este nevoie ca mai multe documente sa poata fi remise pe suport electronic (CD) sau online.
Apoi, procesul de aplicare trebuie sa fie transparent, diseminarea informatiilor trebuie sa fie eficienta si sa ajunga cat mai rapid la beneficiari.

Polonia nu a pierdut niciun euro din fondurile structurale alocate pe perioada 2004-2006, potrivit consultantilor polonezi specializati pe fonduri europene. Legat de banii alocati pentru perioada 2007-2013, rata de contractare a fondurilor alocate companiilor este de peste 80% iar platile si situeaza „undeva la jumatate”, spune Michal Gwizda. Rata de cheltuire a fondurilor structurale in ansamblui este in jur de 12%, raportat la intreaga suma alocata pentru 2007-2013, pe cand in Romania este de numai 5,6%.

Sursa : euractiv.ro