Lăptăresele au agenţi de vânzări. Vezi cum agricultorii clujeni s-au profesionalizat în afaceri


De la promovare agresivă la apelul la intermediari, producătorii locali au început să adopte strategii de business. Dacă înainte refuzau să se adapteze pieţei şi să se asocieze, o parte dintre agricultori au înţeles că dacă vând în baza unui contract unic, pot negocia mai bine preţul de vânzare şi obţin un profit mai mare. De altfel, un alt fenomen, ce începe să se impună în judeţul Cluj, este arendarea terenului. Totuşi, exporturile agricole ale clujenilor sunt destul de reduse, la mare căutare sunt cireşele care se vând în Rusia şi mieii care merg în Turcia.

Practici vechi la vremuri noi

Automatele de lapte nu-i mulţumesc pe unii dintre producătorii locali, care preferă să vândă laptele la un preţ mai bun chiar la scara blocului. Pentru ca piaţa să se dezvolte, fermele mici sau producătorii se afiliază.  Apoi, ei îşi trimit un reprezentant care bate din uşă în uşă, îşi prezintă oferta şi notează cine vor fi viitorii clienţi şi ce cantităţi doresc. La termenul stabilit de comun acord începe livrarea laptelui. Metoda aduce aminte de sistemele de stat când clujenii îşi primeau sticla cu lapte proaspăt chiar acasă.

„Cea mai corectă variantă de comercializare a laptelui crud este cea de la automat. Laptele de acolo are certificat veterinar şi beneficiază de sistem de răcire. Cealaltă formă, de vânzare directă, este permisă dacă cumpărătorul merge direct la sursă. Există câteva ferme mici care îşi au propria clientelă. Dar, cine cumpără în acest fel trebuie să fie atent dacă laptele este ambalat corespunzător, în recipiente de unică folosinţă şi nu în sticle de Coca-Cola”, a explicat Grigore Onaciu, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj. El a avertizat că cei care îşi vând laptele prin blocurile clujene au nevoie de certificate de comercializare şi de avize sanaitare.

Şeful DADR a specificat pentru Gazeta Afacerilor care sunt noile practici care se impun pe piaţa agricolă clujeană. “Arendarea terenului este un fenomen în extindere, începând cu Transavia care a venit şi a preluat mult teren agricol. Ca fenomen putem vorbi şi de coagularea producătorilor în cooperative, cum ar fi Coşul Ţărănesc, care şi-au creat propria reţea şi Someş-Arieş, unde sunt mai mulţi asociaţi care-şi vând produsele în baza unui contract unic”, a mai spus Onaciu. El a mai arătat că faţă de anii trecuţi, producătorii locali s-au speciliazat în afaceri, întrucât au înţeles că numai prin aceste metode pot avea succes pe piaţă.