Noi schimbări introduse Codului Fiscal. Modificările şi completările privind IMPOZITUL PE VENIT


Executivul va modifica normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Astfel se aduc clarificări referitoare la impozitul pe venit şi pe profit, contribuţiile sociale obligatorii, plata taxelor şi impozitelor locale şi TVA.  De altfel, proiectul urmăreşte să aducă precizări în privinţa veniturilor băncilor din modificarea normelor prudenţiale a Băncii Naţionale a României sau cesionării creanţelor şi deducbilităţii cheltuielilor cu maşinile de serviciu.

În ceea ce priveşte IMPOZITUL PE VENIT :

1. La punctul 41, după liniuţa a 3 – a se introduc două noi liniuţe, liniuţa a 4-a şi

liniuţa a 5- a, cu următorul cuprins:

„- alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Naţional pentru

Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;

– forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operaţional pentru Pescuit

2007-2013 aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.”

2. După punctul 41 se introduce un nou punct, punctul 42, cu următorul cuprins:

„42. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate în

cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007 – 2013”, în bani şi în natură, primite de către cursanţi pentru participarea la cursuri cât şi bursele acordate în cadrul acestuia program.”

3. Punctul 391 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Codul fiscal:

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente,

determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă

Art. 48

l1) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate

exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu

depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,

aflate în proprietate sau în folosinţă.

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele

respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie

şi servicii de curierat;

2) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru

serviciile de taximetrie;

4) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru

închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5) vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind

amortizarea.În cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în folosinţă, care nu fac obiectul limitării deducerii cheltuielilor se vor aplica regulile generale de deducere. Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme.

Norme metodologice:

391. (1) În sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l1) regulile de deducere, termenii şi

expresiile prevăzute, condiţiile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii au semnificaţiile prevăzute la pct.451 din normele metodologice date în aplicarea art.1451 din Codul fiscal din titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”.

(2) Dacă vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii,

se limitează la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art.48 alin.(4) şi alin.(5) legate de aceste vehicule cu excepţia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevăzute în Titlul II, după caz. În cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecărui vehicul, inclusiv cele reprezentând:impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta, etc.

În vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului net anual, justificarea

utilizării vehiculelor se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometri parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometre parcurs.”

4. După punctul 61 se introduce un nou punct, punctul 611, cu următorul

cuprins:

„611. (1) Plătitorii de venituri prevăzuţi la art. 52 din Codul fiscal au obligaţia de a calcula,

reţine şi vira impozit prin reţinere la sursă în baza art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal în cazul veniturilor plătite contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în mod individual (beneficiarilor persoane fizice), în baza următoarelor tipuri de contracte încheiate în formă scrisă: contracte de comision, mandat comercial şi de consignaţie, calificate drept contracte civile după data de 1 octombrie 2011, precum şi în cazul contractului de agent.

(2) Plătitorii de venit persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce

evidenţă contabilă, nu au obligaţia calculării, reţinerii la sursă şi virării impozitului reprezentând plată anticipată în cazul veniturilor din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), încheiate cu contribuabili înregistraţi fiscal potrivit legislaţiei în materie ce desfăşoară activităţi economice sau exercită profesii libere, în mod individual.”

5. Punctul 662 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„662. Plătitorii de venit persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce

evidenţă contabilă, nu au obligaţia calculării, reţinerii la sursă şi virării impozitului reprezentând plată anticipată dacă efectuează plăţi către:

– asocierile fără personalitate juridică ori persoane juridice care aplică principiul

transparenţei fiscale, potrivit legii;

– persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul afacerii.”

6. După punctul 1442, se introduce un nou punct, punctul 1442.1, cu următorul

cuprins:

„1442.1. Pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi

valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, realizate începând cu 1 ianuarie 2013 nu se aplică prevederile punctului 1442.”

7. La punctul 152, liniuţa a treia se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor prin centrele de colectare a deşeurilor de

metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea; cu următoarele excepţii:

a) partea din venituri finanţată din fonduri publice în cazul bunurilor mobile care fac

obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice care sunt venituri neimpozabile;

b) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din

patrimoniul afacerii de către contribuabilii care au ca obiect de activitate colectarea şi

valorificarea de deşeuri; în acest caz nu sunt aplicabile prevederile art.53 alin.(2) şi art.79,

veniturile respective fiind considerate venituri din activităţi independente şi supuse impunerii

potrivit regulilor proprii acestei categorii, respectiv cap.II „Venituri din activităţi independente.”